Alegeri intermediare SUA: Cum este afectat dreptul la vot prin legislația din anumite state republicane

La doi ani de la alegerile prezidențiale contestate de Trump, tensiunile au crescut constant odată cu apropierea alegerilor intermediare din 8 noiembrie din SUA. Teoria electorală a lui Donald Trump legată de o fraudă electorală nu a fost niciodată demonstrată, din lipsă de dovezi. Cu toate acestea, mai multe state republicane pretind că luptă cu această „fraudă” prin legi noi criticate de organizațiile de apărare a democrației și văzute ca atacuri la dreptul de vot.

În total, potrivit institutului Brennan Center For Justice, 42 de legi care restrâng acest drept fundamental au fost adoptate în 21 de state de la începutul anului 2021, când democratul Joe Biden a depus jurământul ca președinte. Dintre acestea, 33 conțin cel puțin o prevedere în vigoare în timpul alegerilor intermediare în 20 de state. 

Aceste cifre sunt mult mai mari decât în ​​alegerile electorale anterioare, 2021 stabilind chiar un record, potrivit Brennan Center For Justice. În statele-cheie unde lupta este strânsă, aceste legi ar putea influența decisiv rezultatele.

Institutul a analizat diferența dintre cele două tipuri de legi: cele care îngreunează practic votul și cele mai recente care referitoare la intervențiile partizane și amenințările împotriva organizatorilor alegerilor. 

Cea mai mare parte a restricțiilor practice se concentrează pe votul prin corespondență, foarte popular în 2020, mai ales în rândul vârstnicilor, în condiții de pandemie.

De 12 ori mai multe buletine de vot respinse în Texas

În Texas, unde teoria conspirației despre alegerile furate lansată de Trump a circulat mult, a fost adoptată o lege care impune restricții suplimentare privind obținerea și returnarea buletinului de vot prin poștă. Efectele legii deja s-au făcut simțite. La alegerile din martie 2022, aproximativ 25.000 de buletine de vot prin corespondență au fost respinse, o rată de respingere de peste 12%, de 12 ori mai mare decât în ​​2020. Respingerile au fost mai mari pentru alegătorii democrați decât pentru republicani.

Legi similare au fost adoptate în statele cheie din Florida, Georgia și Arizona, unde alegătorii votează pe 8 noiembrie un amendament la Constituția locală care impune condiții mai stricte de identificare pentru votul în persoană și prin corespondență. 

De exemplu, buletinul de vot prin corespondență nu va fi validat dacă plicul nu conține un număr de identificare din permisul de conducere sau cardul de asigurări sociale a alegătorului. 

Dacă prezentarea unui act de identitate pentru a vota poate părea evidență în Franța, nu este și cazul Statelor Unite, explică Lisa Bryant, șefa departamentului de științe politice de la California State University din Fresno și specialistă în organizarea alegerilor: 

„Unii spun că toată lumea are acte de identitate, dar nu e așa. Oamenii care locuiesc în zone urbane dens populate și care nu conduc pot să nu le dețină. La fel ca persoanele în vârstă care nu mai conduc, sau minoritățile etnice, în special persoanele cu venituri scăzute. În SUA, guvernul nu asigură documente de identitate, iar uneori este nevoie de o plată pentru a le obține.

Alegătorii de culoare sunt vizați

Au fost instituite și restricții care vizează direct persoanele de culoare. Oklahoma a complicat foarte mult înscrierea pe listele electorale a locuitorilor fără adresă stabilă, printre care se află cei fără adăpost sau nativii americani care trăiesc pe pământurile tribale. În Texas, votul din mașină a fost interzis, practică foarte populară și contestată în 2020 în Houston. 

La rândul său, Georgia a limitat accesul la urnele de vot exterioare, acele cutii poștale care permit alegătorilor să voteze fără să meargă la o secție, așa cum vedem uneori în fața bisericilor afro-americane. În acest stat, în timpul alegerilor din primăvara anului trecut, în timp ce prezența generală la vot a crescut, prezența alegătorilor albi a fost mai mare decât prezența celor de culoare, o diferență de șase puncte procentuale, mult mai mare decât în ​​alegerile trecute. 

„Asta nu înseamnă că noile legi restrictive din Georgia au crescut diferența, dar arată că lucrurile nu merg în direcția care trebuie”, explică Brennan Center For Justice. 

Politologul Lisa Bryant amintește că în Statele Unite, alegerile au loc într-o zi de marți, o zi în care cetățenii lucrează. În ochii apărătorilor dreptului de vot, toate modalitățile de a-și îndeplini datoria civică, cu excepția primei zile, sunt binevenite pentru a crește participarea. Cu toate acestea, în SUA au loc cele mai multe atacuri la adresa dreptului de vot, potrivit cercetătoarei. 

„Fie faci votul mai puțin practic (prin limitarea posibilității de a vota prin corespondență, după cum am văzut, n. red.), fie încerci, poate în mod intenționat, să ții oamenii departe de urne, făcând votul dificil și consumator de timp (prin reducerea numărului de secții de votare din anumite cartiere, ceea ce provoacă cozi lungi, n. red.)”, spune ea.

Presiunea din partea „poll watchers”

La aceste restricții practice se adaugă interferențele partizane privind buna desfășurare a votului. Iar aici, Georgia reprezintă din nou o preocupare. 

Legislatorii au acordat mai multe drepturi către „poll watchers”, observatori delegați de partidele politice să supravegheze secțiile de votare, un mod de a pune presiune asupra personalului responsabil cu primirea alegătorilor și numărarea buletinelor de vot. Personalul a fost testat în 2020, când a fost nevoie să se renumere voturile sub ochii observatorilor, aflați sub protecția poliției.

Lisa Bryant este îngrijorată de efectul acestui tip de amenințare asupra recrutării personalului în secțiile de votare, de care depinde buna desfășurare a votului.

„De cele mai multe ori, sunt voluntari care primesc o mică compensație, în jur de 100 de dolari pe zi, pentru zile lungi de muncă, care pot dura de la 6 dimineața până la miezul nopții. Din punct de vedere istoric, considerăm că ei vin să-și exercite datoria civică, să ofere un serviciu comunității și să participe la procesul electoral. Adesea, sunt pensionari, vârsta medie fiind de 67 de ani. Cu toate acestea, posibilitatea de a vota mai devreme, care a prelungit perioada electorală cu câteva săptămâni, crease deja dificultăți în recrutarea acestor voluntari, care nu sunt disponibili atâtea zile la rând. Problema lipsei de personal este acum agravată deoarece acești voluntari sunt îngrijorați de posibile intimidări și amenințări de la „poll watchers”. Așa că nu vor să mai vină”, explică ea.

În schimb, mulți susținători ai „marii minciuni” (cei care cred că alegerile din 2020 i-au fost furate lui Donald Trump din cauza fraudei electorale) încearcă să ocupe diverse funcții în birourile electorale, de exemplu pentru a participa la comisiile de control al voturilor prin corespondență. 

„Posibilitatea ca ei să încerce să respingă anumite buletine de vot, dacă cred că un alegător nu este cu adevărat înscris pe liste, este foarte mare”, potrivit Lisei Bryant. „Codurile electorale nu sunt echipate pentru a face față acestui aflux de conspiraționiști care încearcă să se infiltreze în sistemul electoral”.

Formă de intimidare

Eforturile statelor republicane nu se opresc aici. Tot în Georgia, parlamentarii au acordat Consiliului Electoral de stat dreptul de a supraveghea ceea ce fac autoritățile locale, putând să concedieze administratori locali (profesioniști) care sunt responsabili de alegeri. Ei riscă astfel să fie înlocuiți cu elemente partizane care nu cunosc ce presupune meseria aceasta. 

Și pentru a înrăutăți lucrurile, o altă lege permite Biroului de Investigații din Georgia, o agenție de stat, să investigheze și să trimită procurorului cazurile de suspectare a fraudei alegătorilor. Ceea ce, potrivit Brennan Center For Justice, deschide calea proceselor „motivate politic” în instanțe. 

„Aceste legi duc la intimidarea oficialilor electorali, a celor care lucrează în secțiile de votare și a alegătorilor înșiși. Ele creează frică și riscul ca persoanele care supraveghează alegerile să fie mai preocupate de evitarea urmăririi penale decât de protejarea alegătorilor”, declară institutul. 

La aceste restricții se adaugă războiul electoral creat de celebrul „gerrymandering”. Un exemplu perfect este situația din Texas. Harta electorală a fost remodelată în așa fel încât republicanii să fie învingători în orice situație. Unele circumscripții au fost remodelate încât să diminueze votul minorităților etnice. Democrații ar trebui să câștige 58% din voturi pentru a avea șanse la puțin peste 37% din locurile în parlamentul local. „Alegerile din 2022 se vor desfășura pe un teren conceput în mod deliberat pentru a favoriza un singur partid”, concluzionează Brennan Center For Justice.

Traducere de Eremia Iulia Maria, după articolul publicat de France 24.