Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


România poate pierde definitiv bani din PNRR dacă nu adoptă legea avertizorilor de integritate sau legea decarbonizării

pnrr.jpg

Sursa imaginii: 
mfe.gov.ro

România este responsabilă ca stat pentru conţinutul PNRR. Nu a venit de sus în jos. Revizuirea unui jalon este posibilă pentru condiții neprevăzute, dar să schimbi o ţintă doar pentru că aşa vrei, asta nu este posibil. Acesta e mesajul transmis de directorul task force-ului pentru Redresare şi Rezilienţă din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene care a participat la Conferinţa anuală privind implementarea PNRR, eveniment organizat de Reprezentanţa CE în România.

Oficialul a atras atenția și asupra a doua proiecte sensibile, care, dacă nu vor fi adoptate, România riscă să se trezeasca cu plățile blocate.

Celine Gauer a amintit că până acum România a încasat 6,35 miliarde de euro din PNRR.

În prezent, oficialii Comisiei Europene se află în România și discută cu autoritățile și Parlamentul pentru a se asigura că implementarea acestui plan evoluează, a precizat reprezentanta CE, Celine Gauer.

Potrivit acesteia, „planul României este foarte bun și ambițios”.

Întrebată care este stadiul îndeplinirii PNRR și ce riscă România dacă nu îndeplinește toate reformele și investițiile asumate, oficialul a dat exemplul a 2 reforme care nu sunt încă îndeplinite pentru a putea accesa a doua cerere de plată din PNRR. Este vorba despre legea decarbonizarii si legea privind avertizorii de integritate.

„Vorbind de a doua cerere de plată, avem legea decarbonizării și legea privind protecția avertizorilor de integritate, doar 2 exemple de reforme care sunt în plan și trebuie îndeplinite și dacă nu sunt îndeplinite, suntem în situația de plăți parțiale.

După ce Comisia Europeană constată că nu a fost îndeplinită o reformă, statul membru are 6 luni pentru a implementa reforma conform cerințelor. În caz contrar, suma de plăți suspendată este pierdută pentru totdeauna, deci nu este de glumă.”, a spus oficialul european.

Oficialul european a vorbit și despre provocările apărute într-un an de la aprobarea PNRR.

„Planul Romaniei este foarte bun, foarte ambițios. În primul rând va contribui semnificativ la Tranziția verde cu peste 40% din cheltuieli mergând către Tranzitia verde, care este susținută de reforme importante precum legea decarbonizării, discutată acum în Parlament, un pas esențial pentru a duce Romania departe de emisiile de CO2 și poluare.

De asemenea vorbim și de serviciile publice de sănătate care vor aduce schimbări semnificative în viețile cetățenilor, reforme privind impozitarea, finanțarea publică, pensii, alături de o componentă socială și investiții în educație și sistemul sanitar.

Desigur, dacă ne uităm la contextul de astăzi comparativ cu acum 1 an s-a schimbat foparte mult. Nu aveam un război și credeam că e o mare provocare după pandemie. Lumea nu s-a schimbat înspre bine, vedem și o criză a energiei care ne face viața mai dificilă.

Celine Gauer mai spune că doar PNRR nu este de ajuns pentru a trece prin actualele provocări.

„Implementarea PNRR este cel mai bun instrument pe care-l avem pentru a face față acestei crize, dar nu cred că este suficient. CE a propus inițiativa RepowerEU, în luna mai a anului trecut, și anume să oferi fonduri țintite pentru a crește independența față de combustibilul fosil din Rusia. Pentru România înseamnă încă 1,5 miliarde de euro investiți în sistemul energetic și în decarbonizarea sistemului. Deci încă un efort și contribuție suplimentară din partea CE pentru a ajuta România.”, a spus aceasta.

Oficialul european a atenționat că și în RepowerEu timpul de implementare pentru investiții și reforme este la fel de scurt - 2026, ceea ce înseamnă că România ar trebui să găsească proiecte ușor de implementat și cu impact, fără să riște neîndeplinirea cerințelor impuse în cadrul acestei inițiative.

La randul ei, secretarul de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Carmen Moraru, a trecut în revistă stadiul implementării PNRR în România.

„În 2021 am îndeplinit cele 21 de jaloane și ținte și am trecut și de prima cerere de plată, cu succes, zicem noi. Tocmai la sfârșitul lunii octombrie 2022, România a încasat 2,56 miliarde de euro, care reprezintă alocarea financiară a primei cereri de plată. În total în momentul acesta România are în cont din PNRR 6,35 miliarde de euro, destul ca să înceapă în forță implementarea Planului.

Anul acesta, noi provocări - avem 130 de jaloane și ținte de îndeplinit. Ne pregătim intens pentru cererea de plată numărul 2, lucrăm cu colegii noștri de la Comisie și cu colegii din Ministerele care au de îndeplinit ținte și jaloane.

Suntem aproape acolo, și anume de a spune că toate țintele și jaloanele sunt îndeplinite. Avem încă câteva provocări importante. Legea decarbonizării este una dintre ele, doamna Celine Gauer a și menționat-o și ne uităm înainte spre ceea ce avem de îndeplinit în 2023 când ne așteaptă 91 de ținte și jaloane.”, a spus carmen Moraru.

Aceasta a mai subliniat că pe măsură ce înaintăm în implementarea PNRR nu mai sunt așa multe ținte și jaloane, dar ele devin din ce în ce mai complicate, dând ca exemple reforma pensiilor speciale, reforma salarizării personalului bugetar, ori partea de avertizori de integritate.