De ce ar vrea SUA ca Ucraina să învingă Rusia, dar nu definitiv (Profesor din Estonia)

Shpend Kursani a participat recent la conferința Provocări Geopolitice ale războiului Ruso-Ucrainean, de la Marea Neagră la Oceanul Arctic, un eveniment care a reunit profesori universitari și experți din toată Europa la Facultatea de Drept din București.

Dr. Shpend Kursani: Am prezentat niște date referitoare la puterea militară a mai multor țări vestice în comparație cu Rusia, iar Rusia este la nivelul Arabiei Saudite, nu neapărat că Arabia Saudită ar avea o putere militară slabă. Arabia Saudită nu este percepută drept o putere militară de calibrul Rusiei, dar au același nivel de cheltuieli. Deci, dacă Vestul ar vrea să ofere mai mult ajutor militar Ucrainei, aceasta ar putea învinge Rusia în câteva săptămâni. Acest lucru pare a fi destul de periculos deoarece, în special Statele Unite, par să înțeleagă că o înfrângere completă a Rusiei ar putea genera impredicibilitate vis-à-vis de viitoarele lor acțiuni. Dacă Rusia e înfrântă pe câmpul de luptă, nu pare că va accepta acest lucru. Există amenințarea privind folosirea a ceea ce numesc acum, arme nucleare tactice, adică arme nucleare pe scară mică... pare că Statele Unite se tem că înfrângerea completă a Rusiei l-ar putea împinge pe Vladimir Putin să folosească arme nucleare pentru a se impune.

Reporter: Dumneavostră spuneți că s-ar putea ca Vestul să se teamă că Vladimir Putin ar fi capabil să folosească arme nucleare, dar dacă Vestul se teme că înlăturarea lui Putin de la putere ar putea însemna dezordine în Rusia și mai multe probleme? Am văzut și în istoria recentă că atunci când un dictator sau un regim autoritar a fost înlăturat, ce a venit în loc, a fost mai rău... de exemplu, apariția Statului Islamic...

Dr. Shpend Kursani: Dacă apar astfel de dezordini în Rusia, nu cred că Statele Unite ar avea o problemă. Între Rusia și Statele Unite există două oceane și zona arctică...

Reporter: Dar europenii ar avea...

Dr. Shpend Kursani: Da, europenii ar avea. Americanii sunt mult mai independenți de europeni decât sunt europenii de americani. Vorbim aici despre ce ar face Statele Unite, și, orice decizie ar lua, aceasta le-ar servi în primul rând propriile interese.

Reporter: Americanii nu sunt singurii care ajută Ucraina... Există o coaliție...

Dr. Shpend Kursani: Da, dar am văzut date și la această conferință potrivit cărora Statele Unite sunt pe primul loc la capitolul ajutor, cu sume de 10 ori mai mari decât țările europene. Statele Unite par să joace un rol decisiv privind ajutorul militar pe care îl primește Ucraina. În ceea ce privește dezordinea din Rusia în cazul în care ar pierde războiul, este foarte greu de anticipat ce se va întâmpla. Totul depinde de felul în care Putin va gestiona situația. Putin nu pare a fi omul care ar permite apariția unor dezordini. Nu pare nici că ar vrea ca el și Rusia să fie înfrânți în Ucraina. Și are arme nucleare, așa că de ce nu le-ar folosi, din păcate?

Reporter: Spuneați că mai mult decât dorința de-și spori puterea pe plan internațional, cu războiul din Ucraina, Putin vrea să își salveze regimul acasă...

Dr. Shpend Kursani: Da, nu cred că supraviețuirea ca stat a Rusiei a fost pusă sub semnul întrebării. Nici chiar dacă toată lumea din jurul Rusiei ar fi intrat, ipotetic, în NATO, supraviețuirea statului rus nu era pusă sub semnul întrebării, deoarece are arme care să o apere. Deci este despre supraviețuirea regimului său... apropierea NATO de granițele lui Putin nu punea în pericol supraviețuirea statului rus, dar e adevărat că Putin a văzut acestă apropiere ca pe o amenințare la adresa adminstrației lui.

S-a gândit că proteste de tipul „Maidan” vor începe la Moscova, iar el va fi alungat de la putere. În ceea ce-i privește pe liderii autocrați, ideea de schimbare este mult mai problematică decât în democrații, deoarece costul pierderii puterii este mult mai mare: fug din țară, ori sunt închiși sau uciși. În democrații, la schimbarea de regim, nu se întâmplă nimic... poți să mai candidezi o dată, dar pentru că Putin este un autocrat și a închis mulți oameni și așa mai departe, se teme... el știe că, dacă pierde puterea, nu va putea rămâne ca orice cetățean liber în Rusia, iar eu nu cred că el vrea să plece din Rusia. Deci este despre propria lui supraviețuire.

Reporter: În final, domnule profesor, atunci când se vor purta și dacă se vor purta negocieri, Putin va negocia cu Zelensky sau cu Joe Biden?

Dr. Shpend Kursani: De accea sunt pesimist că războiul se va încheia curând. Chiar dacă Zelensky ar fi gata să negocieze, Putin nu îl vede ca pe un partener de negociere. Probabil s-ar simți ofensat dacă ar trebui să discute cu Zelensky. El vrea să negocieze o înțelegere cu Statele Unite la care ar putea lua parte și China, poate și Franța sau Marea Britanie. Nu ar avea probleme cu acești lideri mai mari...

Reporter: Dar Joe Biden a spus că nu este deschis să negocieze cu Putin...

Dr. Shpend Kursani: Exact. De aceea cred că războiul va mai dura. Nu cred că Putin va accepta să negocieze cu Zelensky. Pentru el ar însemna o pierdere.  El vrea să fie văzut și considerat egal sau aproape egal cu Statele Unite, nu recunoaște că Rusia nu mai are la fel de multă putere ca înainte. De aceea este posibil să fie puțin orbit vis-à-vis de cum funcționează puterea în lume. Remintesc: bugetul militar al Rusiei este foarte apropiat de cel al Arabiei Saudite, dar Putin pare să creadă că Rusia trebuie văzută ca partener egal al Statelor Unite și al Chinei pentru a decide ce se întâmplă în vecinătatea sa imediată sau chiar asupra a ceea ce se întâmplă în alte locuri din lume. Crede că nu i s-a cerut părerea față de ceea ce Statele Unite sau NATO au făcut în alte zone. Crede că ar trebui să i se ceară părerea.