Dosarul Schengen: de ce votul pentru Croația e o veste bună și care este problema lui Rutte

Votul pentru Croația este o veste bună și pentru România. Așa cum spun surse politice și diplomatice de la Bruxelles, acest vot marchează un sfârșit al liniei dure a Țărilor de Jos cu privire la extinderea Spațiului Schengen.

O altă veste bună pentru România, în acest dosar, este faptul că rapoartele tehnice în urma inspecțiilor efectuate de experții UE au fost pozitive. Concluziile inspecției din luna octombrie au fost prezentate miercuri la Bruxelles ambasadorilor statelor membre. Trebuie amintit însă că guvernul de la Haga consideră că această inspecție nu a fost suficient de cuprinzătoare și că dorește să facă propria evaluare pe teren în România. Ministerul Afacerilor Interne de la București a cerut ca această misiune să vină cât mai repede în România, însă până acum Haga nu a înaintat un calendar.

Care sunt șansele, la Consiliui JAI din 8-9 decembrie?

Potrivit mai multor europarlamentari români, există acum o poziție ferm conturată din partea Bucureștiului de a pune subiectul pe agenda Consiliului JAI. Aceasta înseamnă să-l pună pe Mark Rutte în situația de a susține extinderea sau de a rămâne singurul care blochează acest proces – o poziție pe care guvernele statelor membre caută să o evite. Acum, doar Viktor Orban blochează de unul singur deciziile europene, atunci când are ocazia.

În orice caz, după cum spun surse politice și diplomatice europene, vom avea o imagine clară cu ceva timp înainte de Consiliul JAI și anume în primele zile din decembrie, când va avea loc Consiliul Reprezentanților Permanenți, COREPER, care reunește ambasadorii statelor membre și pregătește agenda Consiliului. Practic, atunci se va conveni asupra textului politic.

Există probleme?

Da. Lipsa unui guvern cu puteri depline în Bulgaria nu ajută deloc în această situație, spun sursele europene. Și mai există o problemă, legată de vecinii noștri, spun aceleași surse. La ultimul Consiliu European, președintele Klaus Iohannis a avut o prestație elegantă, în contrast cu omologul său bulgar, care s-a adresat adunării folosind expresia "persoana din Țările de Jos", lucru care l-ar fi înfuriat pe Mark Rutte și ar fi produs o impresie neplăcută.

Și, bineînțeles, rămâne problema Mark Rutte. El a rămas singurul lider european care încă mai face legătura între dosarele MCV și Schengen. Îl așteaptă alegeri regionale în martie și, dacă le va pierde, va fi nevoit să demisioneze. Sursele europene spun însă că și premierul olandez și-a mai nuanțat poziția, de la un "nu" hotărât pentru România și Bulgaria la o atitudine mai flexibilă.

În perspectiva alegerilor regionale olandeze, un rol important îl va juca migrația. Centrele de solicitanți de azil sunt pline și s-au produs mai multe tulburări în ultimele luni. Poziția lui Mark Rutte, mai flexibilă sau mai dură, va depinde mult de turnura pe care o va lua problema migranților.

Un accept pentru România și Bulgaria, în contextul unei crize a migranților acasă, va sufla în pânzele extremei drepte, care îi va putea fura lui Mark Rutte câteva procente decisive.

Desigur, românii nu au nimic în comun cu migranții din centrele de azil, ei sunt cetățeni europeni și se bucură de toate drepturile, inclusiv în Țările de Jos.

Doar că nu toți olandezii sunt conștienți de această realitate și, după cum remarca amar un europarlamentar român, tocmai politicienii olandezi i-au educat așa.

În orice caz, surse politice europene atrag atenția că, dacă Rutte pierde alegerile regionale din martie și demisionează, locul lui în fruntea partidului va fi luat de un politician și mai conservator – o veste deloc bună pentru România și Bulgaria.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica