Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Măsurile UE împotriva dezinformării rusești au venit prea târziu. ”Mașinăria rusească” nu mai depinde neapărat de Kremlin (cercetător)

dezinformare_fake_news_rusia.jpg

Accesul la rețeaua de televiziune rusească RT a fost blocat în Franța la 2 martie 2022
Sursa imaginii: 
Ludovic MARIN / AFP via France24

După ce UE a interzis difuzarea posturilor rusești RT și Sputnik pe teritoriul său, ca urmare a invaziei din Ucraina, Moscova nu a renunțat la războiul informational, dimpotrivă, profită și mai mult de lacunele internetului și ale rețelelor ​​de socializare, pentru a răspândi confuzie în întreaga lume, observă AFP.

Și nici nu se mai ferește să o recunoască: chiar lunea trecută omul de afaceri rus Evghenini Prigojin, fondatorul grupării de mercenari Wagner și apropiat al lui Vladimir Putin, a recunoscut că a efectuat operațiuni de manipulare în timpul campaniei pentru alegerile intermediare din Statele Unite, după ce ani la rând a negat că ar fi făcut așa ceva.

„Dezinformarea continuă, nu numai în Occident, ci și în America Latină și Africa, unde Kremlinul este foarte eficient în a-și răspândi zvonurile și propaganda”, explică pentru AFP Katarina Klingova, cercetător al instituției Globsec, cu sediul la Bratislava.

În Europa, ONG-ul belgian EU DisinfoLab, specializat în lupta împotriva dezinformării, a raportat la mijlocul lunii septembrie o operațiune de dezinformare foarte elaborată – lansată în mai 2022 și încă în curs de desfășurare – constând în crearea a zeci de site-uri clonate ale mijloacelor mass-media (inclusiv Bild, 20 Minutes, Ansa, The Guardian sau RBC Ucraina) cu scopul de a disemina articole, videoclipuri și sondaje false. Toate retransmise prin „pagini sau conturi false de Facebook”, într-o o campanie de publicitate estimată la aproximativ 105.000 de dolari, spune ONG-ul.

Eludare

Deși autorii acestor operațiuni nu pot fi identificați cu certitudine, „o mulțime de elemente indică implicarea unor persoane din Rusia”, afirmă organizația non-profit EU DisinfoLab, descriind toate zvonurile ca fiind „în acord cu propaganda rusă”.

La începutul lunii iulie, o purtătoare de cuvânt a guvernului bulgar, la rândul ei, a acuzat Rusia că mituiește lunar persoane publice, politicieni sau jurnaliști, pentru a apăra interesele Kremlinului în țară.

Uniunea Europeană a interzis postul RT și Sputnik încă din martie, dar nu le poate împiedica în totalitate să difuzeze conținut. Rușii profită de beneficiile internetului: crearea de noi domenii, site-uri false sau site-uri aparent independente, care reproduc fidel conținuturile agreate de RT, după cum a remarcat recent Institutul pentru Dialog Strategic, înființat la Londra.

De asemenea, ele rămân accesibile prin VPN (rețea privată virtuală) sau pe platforme video online, precum Odysee sau Rumble, unde absența cenzurii lasă loc teoriilor conspirației, radicale și antisistem.

Raportate recent autorităților franceze, care nu se confruntaseră cu acest fenomen, Odysee și Rumble au încetat să difuzeze conținutul RT și Sputnik în Franța la sfârșitul lunii octombrie. Dar în alte părți ale Europei, fenomenul continuă, observă AFP.

Aceste două platforme sunt „doar vârful aisbergului. Există o multitudine de instrumente și personaje folosite de Kremlin în operațiunile sale de influență – de la mijloacele media până la agenții de presă, ambasade și reprezentanți din întreaga lume, hackeri, Biserica Ortodoxă, diverse ONG-uri etc.”, detaliază Katarina Klingova.

Scopul: Crearea de confuzie

„De la începutul invaziei rusești în Ucraina și blocarea RT și Sputnik, instrumentele media rusești caută noi căi de acțiune” în special în jurul unui amplu sistem de canale Telegram, bloguri, conturi Twitter, Facebook și altele, explică pentru AFP Kevin Limonier, cercetător în spațiul cibernetic și vorbitor de limbă rusă.

„Decizia de a le bloca a venit prea târziu. Aceste medii au reușit să creeze rețele extrem de complexe de răspândire a zvonurilor, care nu mai depind neapărat de statul rus. Influența rusă a devenit chiar banală, cu atât mai mult într-un mediu în care sunt prezente grupări care luptă contra sistemului, contra vaccinului etc…”, adaugă expertul.

De multă vreme, strategia „constă în a crea confuzie prin amestecarea știrilor reale cu cele false, prin mascarea realității și prin oferirea unor explicații simple pentru probleme complexe”, subliniază el.

De asemenea, sunt exploatate temerile și slăbiciunile. Unii observatori anticipează astfel campanii de dezinformare pe tema energiei și încălzirii, pe măsură ce se apropie iarna, care ar putea pune în pericol sprijinul european pentru Ucraina.

„Arma informațională rămâne un instrument accesibil, în comparație cu armele convenționale, și poate avea un impact puternic. De exemplu, în contextul alegerilor, exista posibilitatea de a influența liderii politici și de a-i convinge să renunțe să mai sprijine Ucraina”, a declarat pentru AFP Brian Liston, analist la Recorded Future, o companie americană specializată în securitate cibernetică.

 

Traducere de Adriana Petrescu după un articol publicat de France24.