Noul Testament și Sfânta Liturghie nu permit această interpretare a războiului, spune la RFI, Cezar Marksteiner Ungureanu, doctor în etică socială, profesor și preot în Austria. Majoritatea bisericilor ortodoxe au condamnat războiul susținut de fratele Kiril de la Moscova, dar nu toate. Ortrodoxia este, așadar, împărțită și nu are o voce puternică care să poată contribui decisiv la oprirea războiului.
Dr. Cezar Marksteiner Ungureanu: Biserica ortodoxă răsăriteană ar trebui să acționeze ca un singur actor geopolitic, însă, în realitate răspunsul este destul de nuanțat. Dacă ne referim la conflictul din Ucraina, putem observa, ca atât la nivel național, cât și la nivel regional, nu toate bisericile ortodoxe ruse au condamnat la unison invazia Rusiei și, de asemenea, nu avem încă în ortodoxie (...) o etică a păcii pe care toate bisericile ortodoxe să o fi semnat și aprobat astfel încât să acționăm ca un singur actor geopolitic așa cum și noi cred că ne dorim, dar și lumea cred că așteaptă. Din punctul acesta de vedere Biserica Ortodoxă a fost luată ușor prin surprindere.
Reporter: Care sunt bisericile care nu au condamnat?
Dr. Cezar Marksteiner Ungureanu: În primul rând Biserica Ortodoxă Rusă, care nu numai că nu a condamnat războiul, dar îl și susține, îl și legitimează prin acea concepție despre Russkiy mir, Rusia cea Mare. Alături de Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă din Serbia evită să folosească cuvântul război. La un moment dat a declarat că ei îi susțin doar pe ucrainenii care fac parte din Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei din Moscova. Iar vechile patriarhate ale Antiohiei și Ierusalimului, de asemenea, refuză să folosească cuvântul război și să facă aprecieri pe marginea conflictului din Ucraina.
Rep: Patriarhatul Antiohului se află în Turcia, iar al Ierusalimului în Israel. Turcia arată o poziție neutră. Israelul, la fel, nu are poziții extrem de nuanțate. E o coincidență aici?
Dr. Cezar Marksteiner Ungureanu: Dacă ar fi să comparăm cu ședința de condamnare a agresiunii rusești de la ONU, trebuie să ținem cont de faptul că din 141 de țări au votat în favoarea rezoluției, 35 de țări s-au abținut, inclusiv China și doar 5 țări s-au opus considerării Rusiei ca stat agresor, anume Belarus, Eritreea, Siria, coreea de Nord și Rusia. Comparăm că din 14 biserici ortodoxe locale, 5 rămân tăcute față de războiul din Ucraina și una susține războiul, cu faptul că 141 de țări au condamnat războiul și cinci se opun, vedem că parcă o mai mare parte din bisericile ortodoxe se opun condamnării Rusiei decât țările la nivel global. Desigur, asta ar trebui să ne dea de gândit.
Rep: Domnule profesor, dumneavoastră sunteți și preot. Vedem poziția patriarhului Kiril care îi învață pe ruși cum să se bată cumva în acord cu Dumnezeu, cum să binecuvânteze gloanțe. Cred că am văzut asta la televizor. Ce simțiți dumneavoastră, ca preot, când vedeți acest comportament?
Dr. Cezar Marksteiner Ungureanu: Bineînțeles că atunci când văd astfel de justificări ale războiului din perspectivă eclezială mă încearcă, dar și pe alții îi încearcă, un sentiment de contradicție, chiar de rușine. Noul Testament, revelația creștină și Sfânta Liturghie pe care o slujim nu permit o astfel de interpretare a războiului. Îmi permit să amintesc faptul că în orice biserică ortodoxă din lumea aceasta, atunci când începe Sfânta Liturghie, preotul sau arhiereul, chiar Kiril, patriarhul Rusiei, începe prin a spune de două ori acele versete din evanghelia după Luca 2:14 „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire!”. Sfânta Liturghie începe cu acest imperativ al păcii, așa cum (expresia, n.r.) „precum în cer așa și pe pământ” din rugăciunea Tatăl nostru, care se spune în liturghie, se rostește de către comunitate. Dacă am sta să analizăm textele liturgice, liturghia și modul în care noi ne mărturisim credința, nu putem să găsim o formă de justificare a violenței, a războiului. Ceea ce patriarhul Kiril și Biserica Ortodoxă Rusă susțin este contrar revelației creștine, așa cum o înțelegem noi.
Rep: Ce relații sunt astăzi între bisericile ortodoxe care au condamnat războiul și Biserica Ortodoxă Rusă?
Dr. Cezar Marksteiner Ungureanu: Se menține deschisă o ușă a dialogului, dar în același timp, bisericile ortodoxe s-au distanțat de poziția Bisericii Ortodoxe Ruse. De pildă, în cadrul celei de unsprezecea întâlniri a Consiliului mondial al bisericilor, care a avut loc anul acesta în Germania, la Karlsruhe, a existat o decizie prin care și delegații Bisericii Ortodoxe Ruse să fie prezenți. În cadrul acestei întâlniri la care iau parte aproape toate bisericile din lume, nu numai cele ortodoxe, a existat această discuție internă dacă Consiliul mondial al bisericilor ar trebui să ceară public delegaților Bisericii Ortodoxe Ruse să se distanțeze, să condamne sau nu. Până la urmă, inclusiv președintele Germaniei a rostit în cuvântul său inaugural această așteptare ca delegații bisericilor prezente să ceară în mod explicit Rusiei să se distanțeze de război, să condamne acea ideologie a lor. Însă în realitate nu s-a întâmplat acest lucru, arătând o poziție ușor duplicitară, în sensul că bisericile se distanțează de comportamentul Bisericii Ortodoxe Ruse, dar în același timp lasă deschisă și o posibilă ușă spre dialog, ceea ce este puternic criticat de diferiți teologi, de diferite alte biserici.
Revista Presei
Presa Internațională
Top articole
