Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Europa Plus: Nervozitate la Baku, după ce Senatul Franței a cerut sancțiuni drastice împotriva Azerbaidjanului

senat_franta1.jpg

Ședință a Senatului francez în hemiciclul de la Palais de Luxemborg, martie 2022
Sursa imaginii: 
© Bertrand Guay, AFP via France24

Însărcinatul cu afaceri al Republicii Franceze în Azerbaidjan, Julien Le Lan, a fost convocat miercuri la Ministerul azer de externe pentru a i se înmâna un protest oficial în legătură cu rezoluția adoptată de Senatul Franței împotriva Azerbaidjanului în data de 15 noiembrie.

Potrivit publicației azere Trend, diplomatul a fost informat că rezoluția Senatului francez reprezintă o ”calomnie” la adresa Azerbaidjanului și o poziție unilaterală din partea Franței, țară care ”pretinde” că dorește pacea în regiune.

De asemenea Ministerul azer de externe a transmis părții franceze că rezoluția încalcă prevederile și obligațiile asumate în cadrul Acordului bilateral de prietenie și cooperare încheiat între Franța și Azerbaidjan în 1993.

Cu 295 de voturi și unul singur împotrivă, Senatul Franței a adoptat marți o rezoluție prin care solicită guvernului impunerea de sancțiuni Azerbaidjanului pentru atacurile comise împotriva Armeniei și pentru abuzurile comise în regiunea Nagorno Karabach.

Rezoluția solicită retragerea imediată a trupelor azere, eliberarea imediată a prizonierilor armeni care continuă să fie reținuți în mod ilegal și instituirea de către guvernul francez a unui ”birou umanitar” în Nagorno Karabach, ca semn al ”susținerii necondiționate” a Parisului pentru Erevan. 

Prezent la dezbaterile din camera superioară a Parlamentului francez, ministrul pentru comerț internațional Olivier Becht nu a clarificat dacă guvernul său va adopta sau nu sancțiunile solicitate împotriva Azerbaidjanului.

Armenia: Azerbaidjanul continuă provocările

Premierul armean Nikol Pashinyan l-a acuzat pe președintele azer Ilham Aliyev că terorizează populația civilă din mai multe orașe din sudul Armeniei și că încurajează provocările, transmite agenția națională de știri a Armeniei.

”Îmbrăcat în uniformă militară, adresându-se public soldaților săi, Aliyev a ținut un discurs extrem de agresiv, în care a anunțat că orașele Sisian, Goris, Kapan (orașe din sudul Armeniei – n.r.) dar și alte regiuni sunt în vizorul lor. Noi știm ce înseamnă asta. Nu acceptăm această terorizare a populației civile”, a scris el recent într-un mesaj pe Twitter.

Pe de altă parte el a reamintit că țara sa susține poziția Rusiai în chestiunea statutului din regiunea Nagorno Karabach și că prioritară trebuie să fie securitatea civililor din această zonă.

”Faptul că am acceptat să separăm problema relațiilor bilaterale de cea a situației din Nagorno Karabach nu înseamnă că am scos de pe agendă problema extrem de importantă a securității și drepturilor armenilor din Nagorno Karabach. Sperăm că și la nivel internațional se va înțelege necesitatea urgentă a unei întâlniri dintre reprezentanții regiunii și autoritățile azere în urma căreia drepturile armenilor să fie clar garantate, a spus Pashinyan.

Kazakhstan: pregătiri pentru alegerile prezidențiale

Vicepremierul și ministrul de externe din Kazakhstan Mukhtar Tileuberdi și președintele Comisiei Electorale Centrale, Nurlan Abdirov, au prezentat recent, în cadrul unei reuniuni cu șefii misiunilor diplomatice la Astana, un raport privind organizarea alegerilor prezidențiale din 20 noiembrie, în care se dau asigurări că ”au fost create toate condițiile pentru alegeri corecte” și că acestea reprezintă ”un test major pentru dezvoltarea democrației”, transmite publicația Astana Times.

”Candidații înscriși în cursă nu sunt doar reprezentanți ai partidelor politice, ci și ai diverselor asociații din partea societății civile”, a spus ministrul de externe, care a subliniat că printre candidați există și două femei.

11 millioane de cetățeni cu drept de vot sunt așteptați să voteze în 10 101 secții de votare din țară  și 68 din străinătate. 641 de observatori străini au fost acreditați, inclusiv din partea OSCE, Comunitatea Statelor Independente și Organizația pentru cooperare internațională Shanghai.

Programate initial pentru decembrie 2024, alegerile prezidențiale au fost devansate la solicitarea președintelui țării, Kassym-Jomart Tokayev, în urma evenimentelor violente din ianuarie a.c. declanșate de nemulțumirea populației în legătură cu dublarea prețurilor la combustibili. 227 de oameni au murit și aproape 10 000 au fost arestați atunci.

Turcia: Marș de solidaritate împotriva terorismului

Mii de oameni au participat miercuri la un marș de solidaritate împotriva terorismului la Istanbul, în urma atentatului de duminica trecută soldat cu mai mulți morți și răniți, transmite cotidianul Daily Sabah.

Au participat lideri ai mai multor comunități religioase, inclusiv rabini, reprezentanți ai bisericilor ortodoxe din Armenia și Grecia, imami, diplomați  din diverse consulate și reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale

Au fost depuse flori la locul atentatului, în prezența primarului districtului Beyoğlu. Strada extrem de circulată, aflată în centrul unei zone comerciale, a mai fost scena unui atentat în 19 martie 2016 iar ultimul atac major din Istanbul a avut loc într-un bar de noapte în 2017. Potrivit datelor Ministerului turc de interne, eforturile autorităților în lupta împotriva terorismului au dus la scăderea frecvenței atacurilor de acest fel, numai anul acesta cca 200 de atacuri fiind prevenite ca urmare a măsurilor de securitate, precizează sursa citată.

 

Au contribuit la realizarea Revistei presei Europa Plus:

Sona Rustamova - Azerbaidjan

Anahit Safaryan - Armenia

Aiya Kessikbayeva - Kazkhstan

Șura Ata - Turcia

 

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

 
Revista presei Europa Plus din 17 noiembrie 2022