Aderarea la Schengen. CE e de acord, state membre se opun. Ce urmează?

Aderarea e sprijnită de președinția cehă a UE dar recent, Parlamentul olandez a adoptat o rezoluție potrivit căreia Olanda nu ar trebui să voteze pentru aderarea României și Bulgariei iar acum câteva zile Parlamentul suedez a votat împotriva aderării Bucureștiului și Sofiei. ( Comisia pentru justiție a Parlamentului de la Stockholm a dat un vot negativ la propunerea Guvernului sudez). De la Bucuresti, miercuri, ministrul de externe, Bogdan Aurescu ne-a transmis ca nu există schimbări de poziție din partea guvernului Suediei.

Pe de altă parte, surse oficiale au declarat pentru G4media, că Guvernul Olandei a trimis în România o misiune de evaluare care să verifice stadiul îndeplinirii criteriilor necesare pentru aderarea la spațiul Schengen. Misiunea este formată din experți și va dura până la sfîrșitul acestei săptămâni. Misiunea olandeză a venit la București la invitația României, în contextul în care Olanda nu a participat la misiunea UE de verificare de din octombrie, iar premierul Mark Rutte a declarat că respectiva monitorizare este ”limitată” și nu a atins toate subiectele.

Cât contează în dosarul aderării mesajul  din Colegiul Comisarilor ?

Depinde pe cine intrebi, partea romana, diplomatii români, spun ca această comunicare fără precedent totuși a CE contează foarte mult, politic vorbind, ca greutate, ca imagine,  dar așa cum știm, decizia aparține doar statelor membre, nici PE, nici CE, nu au nici un fel de putere decizională iar dosarul Schengen, în ceea ce privește România și Bulgaria, a ieșit din mâinile CE de 11  ani. De atunci, Comisia a spus constant că cele doua capitale ar trebui să adere, că Olanda ar trebui să renunțe la obiecțiile ei dar astăzi, este pentru prima dată, când CE face o comunicare scrisă, adoptată de Colegiu, până acum erau doar declarații ale unui comisar sau altuia iar această schimbare de abordare e importantă. Însă asta e tot, Comisia mai departe transmite: noi am făcut tot ce a ținut de noi, vă încurajăm, vă susținem dar trebuie să vă înțelegeți cu Olanda. În această direcție a mers și mesajul Comisarului JAI, suedeza social-democrată  Ylva Johansson, ea a fost plină de bunăvoință, încerca să separe dosarul MCV, corupție, crima organizată, de apărarea frontierelor și tot ce presupune aderarea la spațiul Schengen. Deci, trăgând linie, decizia aparține statelor membre, poate în 8 decembrie, poate niciodată.

 Cât s-a schimbat atitudinea CE față de aderare și cât poate influența Bruxelles Suedia, având în vedere că comisar JAI este suedeza social-democrată Ylva Johansson?

Suedeza este un comisar european care se dezbracă de haina națională și de cea politică. Întrebată dacă va face ceva să influențeze parlamentul suedez, guvernul suedez, comisarul s-a abținut de la un răspuns clar. Negocieri de culise există? Probabil că nu. Miza e mică, e doar a României, Bulgariei și Croației.       

Însă propun să ne oprim puțin la Suedia. Surprinzătoare cumva opoziția suedezilor, nu? N-am mai auzit de această țară să se opună, până acum opoziția nordică venea din partea Finlandei. De ce a fost aruncată Suedia în joc în ultimele zile? Ei bine, Suedia este viitoarea președinție UE, de la 1 ianuarie, astfel încât în 8 decembrie, la consiliul JAI, ea nu poate vota, pentru că e țară viitoare președinție dar ce poate face, dacă în 8 decembrie nu există nici o decizie, Suedia îi poate garanta Olandei că nu va pune pe agendă subiectul nici anul viitor. Așa încât, lucrurile merg mai degrabă prost. CE nu are nici o putere,  cel mult una simbolică, PE a pierdut și el demult din mâini acest dosar, statele membre blochează foarte clar și nici măcar Croația nu e atat de sigură că va adera la 1 ianuarie , așa cum se avansează la București, pentru că proiectul de decizie adoptat  la Bruxelles arată 1 ianuarie 2023 între paranteze drepte, ceea ce în limbaj comunitar înseamnă propunere pentru Croația și nu decizie din partea statelor membre. Deci totul rămâne extrem de vag pentru moment.