Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Europa Plus: ”Gata cu teoriile conspirației despre racheta căzută în Polonia”

polonia.jpg

Mașini de poliție în zona în care a căzut racheta, deocamdată neidentificată, care a ucis doi oameni, Przewodów, Polonia, 15 noiembrie 2022
Sursa imaginii: 
© Omar Marques/Getty Images via France24

Orașul polonez Przewodów nu poate deveni un nou Smolensk care să îi învrăjbească pe polonezi și ucraineni, scrie Newsweek, ediția în limba poloneză. Jurnaliștii se referă la catastrofa aviatică din 2010 în care și-a pierdut viața inclusiv președintele Poloniei de atunci care mergea la o comemorare în Rusia. După accident, presa a fost inundată de teorii ale conspirației care acuzau un asasinat politic.

„Orașul polonez Przewodów nu poate deveni un nou Smolensk care îi va împărți pe polonezi și ucraineni. Gata cu controversele legate de circumstanțele tragediei și cu multele teorii absurde care otrăvesc această relație,” citim în Newsweek în limba poloneză.

(Jurnaliștii polonezi fac referire la teribilul accident aviatic din 10 aprilie 2010, în apropiere de orașul rusesc Smolensk, în care și-au pierdut viața 96 de oameni, printre care președintele Poloniei de la vremea respectivă, Lech Kaczyński, și soția sa, Maria, fostul președinte al Poloniei în exil, Ryszard Kaczorowski, șeful Marelui Stat Major polonez și alți ofițeri polonezi de rang înalt.

Aceștia făceau o deplasare în regiune pentru a asista la comemorarea a 70 de ani de la masacrul din pădurea Katyn, în apropiere de Smolensk. În 1940, aproximativ 22.000 de ofițeri și intelectuali polonezi au fost executați de NKVD-ul rusesc și îngropați la Katyn. Deși atât autoritățile rusești, cât și cele poloneze au concluzionat că prăbușirea avionului a fost un accident, au circulat numeroase teorii ale conspirației privitoare la un asasinat politic ordonat de Rusia, n.r.)

„Insistând că nu a fost o rachetă ucraineană, Volodimir Zelensky a făcut o greșeală. A riscat să fie  dat la o parte de societatea poloneză și de aliații NATO, iar Ucraina, mai mult ca niciodată, are nevoie de solidaritate. Așa că este un lucru bun că domnul președinte al Ucrainei s-a răzgândit,” scrie Newsweek în poloneză.

„În trecut, Charles de Gaulle spunea Tăcerea este refugiul celor slabi și măreția celor puternici. El, ca puțini lideri, știa când să tacă fără să fie considerat slab. Zelensky a devenit un adevărat maestru al comunicării. Multe dintre discursurile sale, chiar și cele scurte, vor rămâne în istoria secolului XXI. Sinceritatea și intransigența fac parte din legenda lui. Ar trebui să știe că tăcerea este o armă mai puternică decât cuvintele.”

„Chiar dacă a fost o rachetă ucraineană rătăcită, Zelensky nu trebuie să-și facă griji. Nimeni în Polonia nu-l va critica. Politicienii și ziariștii dau vina pe Rusia deopotrivă. Din moment ce au fost atacați aerian, ucrainenii s-au apărat. Resentimente au doar oameni din periferia politică fără nicio influență,” concluzionează editorialistul Newsweek.

 

Accidentul din Polonia îi determină pe lituanieni să cumpere echipamente militare cu rază medie de acțiune

„Ca răspuns la incidentul din Polonia, Consiliul de Apărare a Statului a convenit, luni, să accelereze achiziția de sisteme de apărare aeriană cu rază medie de acțiune,” anunță www.15min.lt.

Jurnaliștii lituanieni îl citează pe Kęstutis Budrys, consilier-șef al președintelui Gitanas Nausėda.

Potrivit acestuia, sistemele vor fi achiziționate anul viitor. K. Budrys a afirmat că necesitatea achiziționării mai rapide a sistemelor de apărare aeriană menționate mai sus este dictată de incidentul de săptămâna trecută, când doi localnici au fost uciși la căderea unei rachete pe teritoriul polonez la granița cu Ucraina.

Potrivit acestuia, sunt luate în considerare mai multe opțiuni. „Două criterii vor fi importante pentru noi: unul îl reprezintă termenele limită de implementare, când am putea obține acele sisteme cel mai devreme, al doilea criteriu important este integrarea cu sistemele noastre de apărare existente, în general cu întregul sistem NATO(...) ”, a spus consilierul prezidențial.

Pe lângă sisteme cu  rază medie de acțiune, armata lituaniană are și sisteme de apărare aeriană cu rază scurtă de acțiune, dar nu are arme cu rază lungă de acțiune și este dependentă de aliații NATO.

Șeful Comitetului de Securitate Națională și Apărare din Seimas (parlamentul lituanian, n.r.,) Laurynas Kasčiūnas, a subliniat că (...) Lituania și partenerii săi trebuie să încerce să convingă NATO că Alianța ar trebui să desfășoare mai multe sisteme cu o rază lungă de acțiune pe flancul estic, deoarece statele individuale nu le-ar putea achiziționa din cauza prețului ridicat.

 

 

Au participat la Revista Presei Europa Plus:

Jakub KONIECZNY, Polonia

Brigita MISEVIČIŪTĖ, Lituania

 

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

 
Revista presei Europa Plus din 22 noiembrie 2022