Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Cum se leagă pactul UE Azil/Migrație de blocarea aderării României la Schengen (Interviu cu Stéphane Séjourné, șeful Renew Europe)

schengen_bun.jpg

Sursa imaginii: 
www.schengenvisainfo.com

Blocajele unor state în ceea ce privește aderarea Românei la Schengen au legătura cu dosarele europene pe temele securitate internă și azil/migrație. Iată concluzia unui interviu realizat de RFI cu Stéphane Séjourné, șeful grupului parlamentar Renew Europe care susține includerea României. Deși ruta migratorie românească nu este una importantă, „statisticile privind cererile de azil în Uniunea Europeană sunt, astăzi, aproape la același nivel ca la apogeul crizei migrației din 2015. Nu trebuie subestimată starea opiniei publice din anumite state ale Uniunii Europene...,” spune politicianul francez. Acesta adaugă că trebuie lucrat cu fiecare stat în parte, cu fiecare lider pentru a elimina blocajele din drumul României în Schengen.

Stéphane Séjourné: Grupul meu politic are o poziție extrem de clară: apărăm intrarea României în Schengen, cred că aceasta este direcția istoriei, lărgirea Spațiului Schengen, odată cu îmbunătățirea guvernanței sale. Trebuie lucrat mai mult în familia mea politică, cu șefii de state și de guverne. Din punct de vedere parlamentar, nu este nici o ambiguitate, grupul meu susține aderarea. Acum trebuie mers și convinsă țară cu țară, fiecare stat membru, pentru a nu exista blocaje. Acestea pot apărea... vedem, de altfel, anumite blocaje în toate grupurile politice, precum la socialiștii din Suedia sau în cadrul PPE cu Austria... Sunt blocaje și trebuie ca toate grupurile parlamentare să lucreze cu conducătorii și liderii acestor grupuri politice pentru a-i convinge. Eu voi face partea mea de muncă, alături de Renew Europe și vom avea, de exemplu, întâlniri cu olandezii care nu sunt pe deplin convinși în acest moment. Va trebui să avansăm pe două subiecte prioritare, guvernanța Schengen și chestiunea pactului Azil/Migrație pentru a evita blocajele.

 

Reporter: Vorbiți de migrație, dar nu ruta românească de migrație e cea mai importantă...

Stéphane Séjourné: Nu, nu e vorba despre ruta românească, dar vedeți, statisticile privind cererile de azil în Uniunea Europeană sunt, astăzi, aproape la același nivel ca la apogeul crizei migrației din 2015. Nu trebuie subestimată starea opiniei publice din anumite state ale Uniunii Europene. Va trebui să fim convingători la toate capitolele, inclusiv că frontierele exterioare ale Uniunii Europene sunt bine apărate și că există un acord european în chestiunea Azil/Migrație. Acestea sunt șantierele pe care vom lucra la Renew Europe: avansarea pe pactul Azil/Migrație pentru a avea fermitatea și solidaritatea europeană, avansarea pe guvernanța zonei Schengen pentru a putea securiza frontierele și sprijinirea țărilor de la frontierele Uniunii Europene să apere granițele pentru a putea păstra unitatea europeană. Apoi trebuie să avansăm pe ideea de unitate în cadrul Schengen deoarece eu cred că sensul istoriei este ca România să intre cât mai repede posibil în acest spațiu.

 

Reporter: Eu, personal, am fost surprinsă de poziția Austriei. Pare că a venit de nicăieri..

Stéphane Séjourné: Da, dar, vedeți, cred că există o tentație, în special la dreapta hemiciclului european, de a amesteca subiectele migrație și securitate internă. Apoi, suntem într-un moment de febrilitate europeană cu o potențială criză economică la orizont. Toate acestea se amestecă și va trebui să fie pusă ordine în subiecte si să se evite ca opinia publică să nu înțeleagă mizele și obiectivele europene. Obiectivul meu este să tratez subiect cu subiect și să asigur ansamblul statelor membre că subiectele legate de securitate internă și imigrație sunt respectate și că noi trebuie să avansăm pe reformele europene.

 

„Trebuie să le amintim, de asemenea, celor care blochează pactul Azil/Migrație în Europa, precum Polonia și Ungaria, că primul acord asupra imigrației pe care l-am făcut, a fost pentru aceste țări și pentru a evita ca Polonia să fie înecată de un val de migrație ucrainean.”

 

Reporter: Ați vorbit despre numărul cererilor de azil. În ce proporție vin acestea de la cetățeni ucraineni?

Stéphane Séjourné: Nu, vorbim de cererile de azil în afara celor venite de la ucraineni. De aceea subiectul este atât de abraziv în Europa. Dacă analizăm nivelul cererilor de azil în afara celor ucrainene, este mai mare decât normalul și apropiat de cel din timpul crizei migratorii din 2015. Avem un subiect care privește întreaga Europă, avem tensiuni în sudul Europei, în țările cu ieșire la Marea Mediterană, precum Italia, Grecia sau Franța. Trebuie să le amintim, de asemenea, celor care blochează pactul Azil/Migrație în Europa, precum Polonia și Ungaria, că primul acord asupra imigrației pe care l-am făcut, a fost pentru aceste țări și pentru a evita ca Polonia să fie înecată de un val de migrație ucrainean. Cei 27 de membri au decis, solidari cu țările vecine ale Ucrainei, să permită accesul ucrainenilor în toată zona europeană și să îi preia. Franța a preluat o parte, Germania la fel, România a preluat o parte importantă în cadrul acestei solidarități europene. Așadar, trebuie să le reamintim celor care blochează astăzi, polonezii și maghiarii, că un pact a fost făcut pentru solidaritatea ucraineană și că nu trebuie să blocheze toate inițiativele. Vom pune, poate, acest lucru pe masă, la următoarea plenară a Parlamentului European.

 

Reporter: Multe șantiere deschise în acest moment în Europa. Scade, oare, extremismul după ce a izbucnit războiul în Ucraina și lumea a văzut unde duc pozițiile extreme?

Stéphane Séjourné: Contextul economic nu este propice partidelor republicane sau democrate. Trebuie să fim foarte atenți la acest aspect. Vedem ușurința cu care partidele populiste și extremiste fac surfing peste dificultățile oamenilor mai ales când contextul economic este defavorabil. Previziunile economice ne arată că este posibil să avem o recesiune economică anul viitor în Europa. Acest lucru trebuie să ne pună în alertă din punct de vedere politic vis-a-vis de argumentele pe care le pot aduce partidele politice. Așadar, vigilență absolută în context economic și unitate europeană în context ucrainean.

 

Reporter: Avem impresia aici, în est, că  Europa s-a trezit după începutul războiului și a înțeles cum funcționează propaganda rusească și că Rusia are influențe absolut peste tot. Între timp, Europa a avansat cu planurile de extindere către țări precum Republica Moldova, Georgia, Ucraina și Balcanii de Vest. Cum merg aceste dosare?

Stéphane Séjourné: Ați spus-o foarte bine. În momentul în care Rusia a declarat război Ucrainei, a declarat război și democrației. Acest lucru a creat anticorpi europeni pentru a apăra democrația. Dacă obiectivul lui Putin a fost să ne facă să ne îndoim de Europa, rezultatul a fost că doar ne-a unit. Cel puțin în ceea ce privește partidele democrate și liberale din Europa. Apoi, sensul istoriei corespunde propunerilor noastre, de lărgire a Uniunii și de guvernanță utilă și eficace. Nu conducem și nu luăm decizii în Europa în 27 la fel ca în 33. Vedem deja cât de dificil este luatul de decizii în 27 când ai nevoie, uneori, de unanimitate în cadrul Consiliului și vedem că o singură țară poate bloca întreaga mașinărie, reformele europene, evoluția economică. Vom vedea ce se va întâmpla cu Ungaria în lunile următoare dacă Ungaria va decide să voteze contra ajutorului pentru Ucraina care are nevoie de unanimitate. Avem 18 miliarde de Euro care trebuie transferate anul viitor. Pentru mine, sensul istoriei este deschiderea, lărgirea, dar și o nouă guvernanță.