Marea Britanie, din nou la braț cu UE? „E o tensiune constantă, care nu e benefică pentru nimeni”

Christian Mititelu: Sunt două lucruri observabile. Pe de o parte, că numărul celor care spun că Brexitul a fost o greșeală a crescut. A trecut de 50% în rândul populației. Pe de altă parte, oamenii care lucrează în industrie și în economie sunt nemulțumiți, mai ales de lipsa forței de muncă. Cer să se ia măsuri încât să se ia măsuri ca să se ușureze obținerea de vize și să vină din nou oameni să lucreze. Există posturi vacante în spitale, la poștă, la restaurante, la puburi, la vamă, la poliție, oriunde doriți și e nevoie de oameni care să vină. Pe de altă parte, s-a constat, din nou, că imigrația netă a depășit jumătate de milion. Unul dintre obiectivele Brexitului era să limiteze imigrația. Acest lucru nu s-a putut face.

Reporter: Cât de aproape de realitate sunt aceste informații conform cărora premierul Sunak ar intenționa o reapropiere a Marii Britanii de Uniunea Europeană prin diverse acorduri?

CM: Toată lumea realizează că lucrurile nu funcționează bine, că această tensiune constantă, care există între Marea Britanie și Uniunea Europeană nu e benefică pentru nimeni. Estimările oficiale sunt că produsul intern brut al Marii Britanii scade cu 4% datorită Brexitului. În acest context, domnul Sunak, care a militat pentru ieșirea din Uniunea Europeană, ar vrea să aibă puțină libertate de manevră. Dar nu își poate permite să meargă prea departe pentru că există în continuare o serie întreagă de ideologi și de demagogi în rândul partidului conservator și nu numai, care se opun unei relaxări. S-a pus problema să se ajungă la o înțelegere de genul celei existente între Uniunea Europeană și Elveția. Dar sunt trei obstacole. Pe de o parte este că asta ar însemna să se reintroducă libera circulație a forței de muncă, lucru greu de acceptat aici. Pe de altă parte, să se recunoască în continuare supremația Curții Europene de justiție, care iarăși, nu e un lucru acceptabil. Și în al treilea rând să se accepte o aliniere automată la reglementările Uniunii Europene, care e un lucru contestat, dar contestat cu jumătate de gură. Există un fost ministru care a introdus un proiect de lege astfel încât să se anuleze toate reglementările Uniunii Europene și să fie înlocuite cu reglementări interne. Sunt cam 5.000 la număr. Dar asta e o muncă sisifică. Cei din industrie spun că e absurd, că ei nu vor asta, că ei vor să exporte în continuare. Ar însemna să iei fiecare reglementare la puricat să vezi dacă merită schimbată. Probabil că nu merită. Iar la altele se vor face schimbări cosmetice.

Rep: Probabil că merită să amintim și declarația premierului Sunak, care a spus că Guvernul britanic nu are nicio intenție de a relaxa Brexitul pentru a se apropia de Uniunea Europeană și că nu va căuta nicio relație cu Europa care să se bazeze pe alinierea la legislația Uniunii Europene. Dar, atenție, a nu se alinia la legislație nu înseamnă că nu vor apărea acorduri noi între cele două părți, poate de tipul celor elvețiene, așa cum aminteați și dumneavoastră. Având în vedere toate aceste lucruri, un context extrem de complicat, unde și cum credeți că ar putea fi găsit acest echilibru în ceea ce privește relația complicată care se anunță între Uniunea Europeană și Marea Britanie?

CM: E foarte greu de stabilit acest echilibru. Situația e fluidă. Toată lumea se pregătește de alegeri și nu vrea să facă vreo mișcare care să afecteze popularitatea partidului. A ridicat din nou capul Nigel Farage, care atrage atenția asupra nivelului imigrației și care amenință din nou că se aruncă în cursa electorală. Asta i-ar păgubi pe conservatori. Pe de altă parte, sigur că domnul Sunak spune asta. După cum am spus, el a militat pentru ieșire și folosește în continuare celebrul slogan că Brexitul oferă o serie întreagă de oportunități, pe care trebuie să le valorifice. Dar e un fapt că nu au comerțul pe care îl aveau înainte cu Uniunea Europeană, cu partenerul cel mai apropiat geografic. Din cauza asta sunt păgubiți din punct de vedere economic. E o situație foarte dificilă pentru ambele partide. Cred că progresele vor fi extrem de lente. De exemplu, se anticipează posibilitatea unor acorduri în domeniul fitosanitar, în domeniul recunoașterii reciproce a diverselor profesiuni. Asta ar ajuta, mai ales la problema cu Irlanda de Nord. Sunt mici lucruri care se vor face și care, probabil, vor duce la o relaxare. Cooperare în domeniul științific și cooperare în domeniul militar, ăsta este lucrul care  a împins puțin ideea unei apropieri. Din cauza războiului din Ucraina și poziției destul de ferme adoptate de Marea Britanie, se consideră că ar fi bine să se strângă relațiile cu Uniunea Europeană pe acest plan militar și de aici să decurgă și alte consecințe favorabile unei ușoare apropieri. Bineînțeles că vorbim despre o apropiere pe termen lung. 

Ascultă: