Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Expert, la RFI: ”Numărul moldovenilor care vor dori aderarea la NATO va crește, însă nu semnificativ”

vadim-pistrinciuc-3.jpg

Sursa imaginii: 
IPIS

”Relația moldovenilor cu NATO este una pozitivă. Se observă totuși la nivelul opiniei publice că mai multe voci vorbesc despre necesitatea de a întări relațiile R.Moldova cu NATO, de fapt cu țări care au posibilitatea să ofere R.Moldova un plus de securitate. Evident că acest lucru se datorează tragediei, agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei. În acest context, mai mulți oameni cred că trebuie să avem o relație mai intensă cu NATO. Totuși, numărul moldovenilor care vor dori aderarea la NATO va crește, însă nu semnificativ”, spune la RFI, directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS) de la Chișinău, Vadim Pistrinciuc. 

Trebuie spus că, Republica Moldova a fost invitată să participe la reuniunea miniștrilor Afacerilor Externe ai statelor membre NATO care va avea loc la București, marţi şi miercuri. Evenimentul va fi găzduit în numele României, de ministrul Bogdan Aurescu. Cum văd moldovenii o eventuală apropiere de NATO, în contextul războiului din Ucraina?

”Este adevărat că numărul moldovenilor care ar pleda pentru aderarea R.Moldova la NATO nu este suficient de mare, a crescut ușor în unele sondaje, depinde de anumite perioade și întrebarea judicioasă este de ce moldovenii nu văd în aderarea la NATO o necesitate pentru a întări sectorul de securitate? Prima explicație ține de trecutul moldovenilor, despre trecutul istoric contemporan, de la independență încoace. Moldova, cetățenii moldoveni au fost expuși, mai mult de două, trei decenii, la propagandă, dezinformare, evident, din partea Federației Ruse. Spațiul mediatic era dominat, putem spune, de narativele Federației Ruse care expuneau NATO tot timpul într-un context de război, într-un context negativ. Nu era prezentat ca o soluție pentru pace, dar un motiv de război”, afirmă comentatorul de la Chișinău.

În opinia lui Vadim Pistrinciuc, ”al doilea motiv este că același război din Ucraina demonstrează că ucrainenii, dorind să facă parte din NATO, au ajuns să aibă parte de război. Iarăși un narativ actual al războiului informațional al Rusiei împotriva Ucrainei și R.Moldova. Și el a atins anumite categorii sociale”.

”Și al treilea motiv ce ține de neutralitate. Acest subiect este pe larg îmbrățișat de anumite categorii de persoane din R.Moldova și diferite categorii de persoane din punct de vedere al opțiunii politice. Sunt și cetățeni care votează pro-european, sunt și cetățeni care votează pro-românesc, dar totuși mai degrabă înclină către o neutralitate politică și militară a R.Moldova. Explicația de ce această neutralitate este foarte importantă pentru cetățenii R.Moldova este dorința cumva de a face puțin pentru securitate, de a nu-ți asuma anumite lucruri, dacă vrei această securitate. În dorința de a fi tot timpul între două luntri”, continuă Vadim Pistrinciuc.

Totuși, comentatorul moldovean consideră că ”această tendință este una temporară, în foarte scurt timp, numărul celor care vor dori aderarea la NATO va crește, însă nu semnificativ, moldovenii fiind ancorați mai mult în acest subiect al neutralității, dar a unei neutralități, aș spune eu, nu chiar depline. A unei neutralități care presupune relații active cu alte state, cu România în special, în ce privește asigurarea unui minim de securitate”.

”Altfel spus, moldovenii mai degrabă ar accepta mai multă cooperare la nivel de securitate cu România care este stat membru NATO decât cu NATO per se. Asta ar fi explicația într-un fel antropologică de ce cetățenii R.Moldova nu sunt atât de deschiși față de aderarea la NATO. Va crește acest subiect. Astăzi este la 25-27 la sută. Dar în același timp, peste 35 la sută dintre cetățeni pledează și mai mult pentru unirea cu România și o cooperare și mai strânsă cu România, inclusiv pe dimensiunea de securitate”, conchide la RFI, Vadim Pistrinciuc, directorul IPIS.

Recent, Republica Moldova a primit din partea NATO peste șase tone de echipament individual de protecție și trei ventilatoare pulmonare. Ventilatoarele au fost distribuite Institutului Mamei și Copilului, Spitalului Clinic Bălți și Spitalului Clinic Municipal „Gheorghe Paladi”. Donația a fost livrată în țară cu suportul Centrului Euro-Atlantic de Coordonare a Răspunsului la Dezastre al NATO, Agenției NATO de Sprijin și Achiziții, dar și a României. Urmează să fie recepționate și alte echipamente, precum electrocardiografe, aspiratoare medicale.

În contextul pandemiei de COVID-19, NATO a donat R.Moldova alte 20 de ventilatoare pulmonare, 100 de mii de măști de protecție, 25 de mii de salopete de unică folosință și zece mii de teste rapide pentru depistarea COVID-19. De la începutul pandemiei de coronavirus, NATO a donat Republicii Moldova echipament individual de protecție și dispozitive medicale în valoare de peste 40 de milioane de lei (cca 2 mln euro).

Amintim că, în decembrie 2017, la Chișinău a fost inaugurat Oficiul de legătură al NATO, o misiune diplomatică cu experţi din statele partenere de dezvoltare ale Republicii Moldova, care nu are implicaţii militare şi este instituită în conformitate cu prevederile Acordului, semnat la Bruxelles, pe 29 noiembrie 2016, de prim-ministrul de atunci Pavel Filip şi secretarul General NATO, Jens Stoltenberg. Socialiștii lui Dodon au crticat deschiderea biroului NATO la Chișinău, menționând că este ”un prilej de mare îngrijorare”. 

 
Corespondentul RFI, Valeria Vițu despre dorința moldovenilor de a adera la NATO