Cazul Bădălău, exemplu pentru modul în care „sunt umplute cu politicieni” instituțiile publice

Liviu Avram: Asta nu ne spune atât de de multe despre instituțiile publice în sine, ci despre modul în care aceste instituții sunt umplute, mai ales atunci când cei care le umplu sunt politicienii. Dacă ne amintim cum a ajuns domnul Bădălău la Curtea de conturi, putem vedea că a fost o sinecură pentru un membru PSD care nu mai prindea locuri pe listele parlamentare. Ca să ajungă el acolo au modificat legea special pentru el. Până atunci putea ajunge la Curtea de conturi într-o asemenea funcție doar un jurist sau un economist. Domnul Bădălău însuși a depus un amendament la lege. Parlamentul dominat de PSD l-a votat și a admis să poată fi numiți și ingineri, cum este domnul Bădălău. Nimic altceva nu îl califica pe domnul Bădălău pentru această funcție, decât loialitatea față de partid, care a fost astfel răsplătită. Iar acum vedem consecințele. Și nu e prima dată când politicienii comit asemenea fapte. Pun în funcții oameni complet neadecvați, dar loiali partidului.

Reporter: Și nu în orice funcții. Dar până la urmă, până la proba contrarie, domnul Bădălău se bucură de prezumția de nevinovăție...

LA: Noi nu îl condamnăm aici. Nu îi dăm o condamnare. Noi comentăm niște fapte care au fost documentate de procurori.

Rep: Dumneavoastră ați remarcat un modus operandi în tot acest fel în care au decurs lucrurile cu numirea domnului Bădălău. Iată și acuzațiile. Procurorii l-au înregistrat pe domnul Bădălău în timp ce promitea unui primar suma de 170.000 de euro dacă aprobă un proiect. Aici detectați un modus operandi, fără a ne antepronunța?

LA: Fără doar și poate, numirea domnului Bădălău a fost o manieră de a pune lupul paznic la oi. Nu știu cum au ajuns procurorii să intercepteze și să documenteze aceste convorbiri. Ce primar l-ar putea refuza pe vicepreședintele auditului de la Curtea de conturi? Exact instituția care vine și controlează modul în care cheltuie bugetul localității. Cum poți să îl refuzi când el îți cere să dai un contract copiilor săi? E foarte greu dacă ne punem în locul acelui om.

Rep: Apropo de trecutul domnului Bădălău, e un membru important în Partidul Social Democrat. A fost și ministru al Economiei la un moment dat pentru aproximativ un an, parlamentar PSD. Acum, teoretic, e fără culoare politică. Totuși, Partidul Social Democrat îi cere demisia din funcția de vicepreședinte al Curții de Conturi.

LA: Cum adică îi cere demisia? El mai e membru de partid? Asta este o mișcare de fațadă. Soluția este revocarea lui în Parlament. Asta trebuie să facă PSD ca o minimă formă de a-și cere scuze că a trimis un asemenea om acolo. Există bază legală. În legea Curții de conturi se prevede că dacă un asemenea înalt demnitar nu își respectă demnitatea pe care a primit-o și face activități contrare demnității funcției, iar ceea ce a făcut domnul Bădălău este contrar demnității funcției, Parlamentul poate să îl revoce din funcție. Nu să îi ceară PSD demisia, pe care oricum nu are cum să o forțeze. Ar trebui să vedem cât mai repede un vot în Parlament pe revocarea domnului Bădălău.

Rep: În altă ordine de idei, domnule Avram , cred că putem spune că e cel mai de răsunet caz instrumentat de DNA în ultima perioadă. Cum să interpretăm această liniște care vin dinspre DNA? Funcționează la ralanti această instituție sau se lucrează în continuare la fel ca și până acum, dar s-a renunțat la a face justiție în presă și de asta nu mai aflăm detalii despre dosare importante?

LA: Nu e vorba despre justiție în presă. E vorba de faptul că DNA a rămas fără o serie întreagă de instrumente, atât ca urmare a deciziilor politice și legislative, cât și ca urmare a unor decizii ale Curții Constituționale. E o instituție care lucrează sufocat din cauza acestor restricții. Faptul că l-au prins acum pe Bădălău e doar un semn bun, dar tresă așteptăm mai multe asemenea cazuri, care fără îndoială sunt, ca să ne convingem că DNA a repornit motoarele pe care le avea încinse la un moment dat.

Ascultă: