Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Reuniunea ministerială NATO de la București: de la "Putin nu trebuie să câștige" la veto-ul ungar

id208727_inquam_photos_octav_ganea.jpg

Reuniunea miniştrilor afacerilor externe ale statelor NATO, în Bucureşti (29 noiembrie 2022)
Sursa imaginii: 
Inquam Photos / Octav Ganea

O reuniune care are loc în locul și în momentul potrivit - aceste remarci au fost făcute la București atât de secretarul de stat american, Anthony Blinken, cât și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Este prima reuniune de acest nivel a NATO pe flancul estic, după declanșarea invaziei și prima reuniune ministerială după summitul de la Madrid, din iulie, care a fixat noul concept strategic al Alianței.

Pentru România, miza este de a se asigura de o susținere militară cât mai puternică, pentru a putea răspunde unei agresiuni a Rusiei. De altfel în conferința de presă premergătoare summitului , președintele român Klaus Iohannis a afirmat că "este nevoie de planuri foarte concrete, ca, în cazul unui atac, să se știe foarte exact cine, ce trupe și unde trimite. Nu putem să lăsăm astfel de decizii pentru un ultim moment și să fim atunci luați prin surprindere". Președintele român a afirmat că este nevoie de forțe suplimentare, pe lângă cele deja dislocate, pentru a apărarea flancului estic al Alianței, în fața unei Rusii agresive.

 

"Putin a eșuat în Ucraina, iar aceasta arată că susținerea noastră face diferența pe câmpul de luptă", iată ce a spus secretarul general Jens Stoltenberg în deschiderea reuniunii. 

El a afirmat totodată că Rusia răspunde cu multă brutalitate, atacând infrastructura Ucrainei și lăsându-i populația să sufere de pe urma lipsei de gaze, electricitate, încălzire.

Stoltenberg a spus că ajutorul pe care NATO va continua să-l ofere Ucrainei se va axa pe două direcții: instalații de apărare antiaeriană, pentru a răspunde atacurilor dar și reconstrucția rețelelor afectate de bombardamentele rusești.

Oricum, secretarul general și-a exprimat încă din startul reuniunii convingerea că la București vor fi luate decizii capitale pentru susținerea pe viitor a Ucrainei. El a avertizat că Vladimir Putin nu trebuie lăsat să câștige. "Altfel, vom plăti un preţ mult mai mare, în anii ce vor veni, deoarece domnul Putin şi alţi lideri autoritari vor învăţa atunci că pot să îşi atingă scopurile folosind forţă brută. Aşa că vor fi încurajaţi să folosească şi mai multă forţă, în alte dăţi", a spus Jens Stoltenberg.

 



Marți seara, secretarul general Jens Stoltenberg are programată o întâlnire cu miniștrii de externe ai Suediei și Finlandei, țări invitate în Alianță, dar a căror aderare nu a fost încă ratificată de Turcia și Ungaria. La aceeași reuniune este invitat și ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba.

Surse din interiorul conferinței spun că Ungaria a ridicat obiecții cu privire la prezența Ucrainei în reuniunile de la București. 

Ungaria rămâne astfel consecventă unei decizii luate încă din 2017, de a se opune oricărei participări a Ucrainei la reuniunile din cadrul Alianței Atlantice. Și nici măcar agresiunea rusească nu a schimbat abordarea Budapestei.

Astfel că șeful diplomației de la Kiev a doar secretarului general și s-a alăturat întâlnirii care este programată chiar acum, cu șefii diplomațiilor din Suedia și Finlanda.

Să nu uităm că Ungaria blochează la ora actuală și un ajutor pentru Ucraine, în valoare de 18 miliarde de euro, din partea Uniunii Europene. Și, potrivit unor surse din cadrul reuniunii, ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba a cerut găsirea unor modalități pentru depășirea veto-ului ungar.

Ne amintim, la București, în 2008, Ucraina și Georgia nu au primit planul de acțiune pentru aderarea la NATO, mai mulți aliați nedorind să provoace Rusia, la acea vreme. Ce a urmat, se știe – agresiunea rusă împotriva Georgiei, în 2008 și apoi asupra Ucrainei, în 2014 și 2022. Totuși, în 2008, la București, celor două țări li s-a recunoscut vocația de candidați la aderare, iar între timp, au obținut și statutul de țări candidate la aderarea la UE, imediat după declanșarea invaziei rusești.

În cuvântul său adresat participanților, președintele român Klaus Iohannis a amintit de angajamentele luate la București, în 2008 și a afirmat că ușile Alianței trebuie să rămână deschise pentru Ucraina și Georgia.

Și mai trebuie spus că la reuniunea ministerială de la București mai sunt prezenți șefii diplomațiilor din Georgia, Moldova și Bosnia și Herțegovina.