Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Și, totuși, cât de protejați suntem în fața unui atac pe uscat și pe mare dinspre est?

ap22305670253821.jpg

Tancuri rusești T 72, folosite în războiul din Ucraina
Sursa imaginii: 
AP/Aleksandr Shulman

„Potențialul de apărare a României în fața unui atac militar dinspre est a crescut în ultima perioadă, dar încă nu este satisfăcător”. Aprecierea este făcută la RFI de analistul militar Claudiu Degeratu, în contextul discuțiilor prilejuite la București de reuniunea miniștrilor de Externe din statele membre NATO. „Pentru a avea o apărare consolidată, este nevoie ca în țară să fie prezenți permanent între 10.000 și 15.000 de militari ai NATO”, e de părere Claudiu Degeratu, care subliniază că aceste forțe ar reacționa concomitent cu cei 70.000 de militari profesioniști ai României în cazul unui atac. Așadar, cum ar rezista România în fața unui atac militar dinspre est? Cum ar reacționa și cât de eficient ar conlucra Armata României și forțele NATO prezente pe teritoriul țării? Sunt întrebări pe care RFI i le-a adresat analistului militar Claudiu Degeratu.

Claudiu Degeratu: În cazul Armatei României discutăm de aproximativ 70.000 de forțe ofițeri și soldați profesioniști în toate cele trei categorii de forțe, terestre, aeriene și navale. La aceștia se adaugă comandamentele naționale, structurile de comandă și conducere și celelalte forțe paramilitare, de jandarmerie, trupele specializate în lupta antiteroristă de la alte agenții.

Reporter: Iar în ceea ce privește dotarea cu armament?

CD: În ceea ce privește dotarea, după cum știți, situația este în curs de ameliorare, dar nu este deloc mulțumitoare din punctul meu de vedere. Pentru a face un clasament, forțele terestre beneficiază de cele mai importante programe de înzestrare. Urmează forțele aeriene, care sunt în curs de revitalizare și de modernizare prin achiziția de avioane de luptă la standarde NATO. Cu cele mai mari probleme rămân forțele navale, care sunt slab dotate și nu au start up. Nu au inițiat niciun program major, chiar dacă există o licitație, un proces blocat legat de corvetele multirol.

Rep: În ceea ce privește forțele NATO, despre ce efective și ce dotări vorbim?

CD: Vorbim despre o forță NATO al nivelul a aproximativ 1.100 de soldați, conduși sau coordonați de către Franța ca națiune coordonatoare. Acestora li se mai adaugă încă aproximativ 3.000 de soldați americani, care se staționează și se pregătesc prin rotație. La aceste forțe care staționează la nivelul unui grup de luptă de nivel brigadă operațională, se adaugă forțe NATO care vin să se instruiască. În plus mai vin pe linia exercițiilor aeriene o serie întreagă de forțe NATO care realizează exerciții împreună cu forțele aeriene ale României. De asemenea, tot la nivelul domeniului aerian, funcționează o misiune de supraveghere integrată NATO, acele avioane radar sau avioane de observare recunoaștere. Din punct de vedere naval, alte forțe care vin temporar în Marea Neagră sunt cele destinate exercițiilor navale împreună cu forțele navale din România. Ele sunt cam de două, trei ori pe an.

Rep: Având în vedere această situație, având în vedere starea Armatei României pe care ați descris-o, având în vedere în vedere forțele NATO, care sunt prezente permanent sau ocazional pe uscat și pe mare, cum ar rezista apărarea militară a țării în cazul unui atac armat puternic dinspre este pe uscat și pe mare?

CD: Întrebarea dumneavoastră descrie un scenariu foarte vag, care are mai multe elemente de complexitate maximă. Nu știm ce înseamnă o agresiune puternică și pe mare și pe uscat. Pe uscat înseamnă o acțiune ofensivă în Ucraina de sud spre direcția Galați. Din punct de vedere naval e greu de crezut. Dar dacă luăm în calcul un scenariu de desant maritim în zona litoralului românesc, ăsta ar fi singurul scenariu care ar putea fi discutat măcar teoretic. Strategia are în vedere că prin ajutorul forțelor sau cu armata națională să putem rezista două, trei zile, până când se întărește prezența militară NATO prin venirea unor forțe de reacție rapidă. După aceste trei zile, în care ar trebui să rezistăm la o agresiune sau un atac inițial, forțele NATO să desfășoare un dispozitiv defensiv în România pentru a respinge acest tip de agresiune. Cam acesta ar fi scenariul. Care este probabilitatea de a respinge acest scenariu depinde de mai mulți factori legați de intensitatea unui asemenea posibil atac. Din punctul meu de vedere, capacitatea de apărare a României a sporit în ultimele luni. Nu este încă la nivelul la care ne-am dori. Cel puțin eu, cred că fără o prezență permanentă de 10.000 – 15.000 de soldați NATO în România, nu avem chiar o apărare consolidată, avansată și credibilă. Probabil că în următorii ani am putea atinge un nivel care să meargă în această direcție. Polonia solicită la fel, dublarea numărului spre 10.000 de soldați NATO. Cumva, calculele sunt cam aceleași. 

Ascultă:

 
Analistul militar Claudiu Degeratu, despre apărarea militară a României