Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Siria: Ofensiva lui Erdogan și spectrul revenirii Statului Islamic (interviu)

blindate_turcia_siria.jpg

Blindate turcești la granița cu Siria, în apropiere de Jarablus, 29 noiembrie 2022.
Sursa imaginii: 
© Umit Bektas, Reuters via France24

Din 20 noiembrie, kurzii din nord-estul Siriei se află sub asediu turcesc. La ofensiva aeriană lansată de Recep Tayyip Erdogan după atacul din 13 noiembrie de la Istanbul, s-ar putea adăuga în curând o ofensivă terestră. O operațiune care ar putea destabiliza și mai mult nordul Siriei, unde jihadiștii grupării Stat Islamic mobilizează deja noi generații de luptători, potrivit lui Fabrice Balanche, conferențiar la Universitatea Lumière Lyon 2, intervievată de France24.

Atacul de la Istanbul din 13 noiembrie, atribuit kurzilor din Siria și Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) din Irak, care neagă însă orice implicare, a determinat Turcia să declanșeze operațiunea aeriană „Gheara Sabiei” (”Sword Claw”), în nord-estul Siriei. Washingtonul i-a cerut Ankarei să dea dovadă de reținere, recunoscând în același timp legitimitatea cerințelor sale de securitate.

„O continuare a luptei, și mai ales o ofensivă terestră, ar submina serios câștigurile obținute cu greu în lupta împotriva grupării Stat Islamic și ar destabiliza regiunea”, a declarat generalul american Pat Ryder pentru presă.

Este un apel lansat și de Moscova, un aliat al regimului sirian. Dacă Turcia își va pune în practică amenințările, „vom fi forțați să extindem sfera acestui război” pentru a cuprinde întreaga zonă de frontieră, a avertizat comandantul șef al Forțelor Democratice Siriene (SDF), Mazloum Abdi, care își exprimă dezamăgirea față de atitudinea „slabă” a Washingtonului. Forțele Democratice Siriene (dominate de kurzi) au cerut Rusiei să facă presiuni asupra Turciei.

Între 2016 și 2019, Turcia a efectuat trei operațiuni majore în nordul Siriei împotriva milițiilor și organizațiilor kurde. Președintele turc, aflat la putere din 2002 și candidat pentru alegerile din iunie 2023, insistă asupra dorinței de a crea o „zonă de securitate” de 30 km lățime de-a lungul graniței sale de sud.

Sprijinite de coaliția internațională condusă de Statele Unite, SDF a condus lupta împotriva grupării jihadiste Statul Islamic din Siria între 2015 (bătălia de la Kobané) și 2019 (cucerirea Baghouz).

Pentru Fabrice Balanche, conferențiar la Universitatea Lumière Lyon 2, Recep Tayyip Erdogan intenționează să-și asigure victoria la alegerile din iunie 2023 prin exaltarea naționalismului turc. Dar o operațiune la sol ar putea încuraja apariția unei noi generații de jihadiști din gruparea Stat Islamic din Siria, spune ea.

France 24: Ce ar putea împiedica o ofensivă terestră a turcilor în Siria?

Fabrice Balanche : Dacă rușii și americanii vor să se opună cu fermitate, tot ce trebuie să facă este să trimită trupe la granița turco-siriană pentru a preveni atacurile turcilor. Cu toate acestea, se întâmplă contrariul. Rușii au oprit patrulele comune cu turcii în zone susceptibile de a fi atacate. Același lucru este valabil și pentru americani, care și-au extras personalul civil din nord-estul Siriei.

Întrebarea nu este „dacă”, ci „când” va fi lansată ofensiva?

Recep Tayyip Erdogan a mers prea departe în discurs și acțiuni încât să mai dea înapoi. De mai bine de un an amenință că va ataca, cerând extinderea zonei de securitate. Și este momentul potrivit. Rușii și americanii au nevoie de președintele turc în criza ucraineană. Nimeni nu vrea să-l aibă împotrivă. Prin urmare, el profită de serviciile sale pentru anexarea unui nou teritoriu kurd în nordul Siriei.

În primăvară, Erdogan s-a folosit de dreptul de veto împotriva aderării la NATO a Finlandei și Suediei deoarece acestea aveau legături prea puternice cu kurzii din Siria. Suedia s-a angajat să nu-i mai sprijine.

În iunie 2023, în Turcia au loc alegeri parlamentare și prezidențiale. Erdogan este în funcție din 2002, dar există o oarecare degradare a popularității sale. În același timp, opoziția este împărțită.

Pe de o parte, kemaliştii, iar pe de altă parte, Partidul Democrat al Poporului (HDP) pro-kurd. Kemaliștii sprijină atacurile din nordul Siriei. HDP este împotriva acestei perspective, care împiedică alianța electorală a opoziției împotriva Partidului Justiției și Dezvoltării (AKP) (partidul islamo-conservator al președintelui Erdogan, n. red.). Erdogan lansează această ofensivă terestră din motive interne, pentru a întări naționalismul turc. Lovirea kurzilor a fost dintotdeauna modalitatea de a ademeni populația de partea sa.

Care este situația în nord-estul Siriei?

În ianuarie 2022 am petrecut o lună, în Kobané, Raqqa, Deir-Ezzor. Este un dezastru pentru populație, care supraviețuiește în condiții oribile. Criză de combustibil, de electricitate și pâine în această regiune care era cândva grânarul Siriei. Lipsa îngrășămintelor, irigațiilor, seceta, gestionarea slabă, războiul, toate acestea afectează grav agricultura. Sunt condiții grele de trai. Populația este nemulțumită și nu mai crede în independența și autonomia nord-estului Siriei. Arabii nu au crezut niciodată în ea și nu și-o doresc. Kurzii, chiar și cei din administrația locală, cu greu mai cred în aceste concepte. Turcii știu că nu vor lupta.

Kurzii, abandonați sau trădați de occidentali?

Este greu de recunoscut și le-a luat mult timp să o facă. Kurzii nu mai au încredere în Statele Unite. Nu i-au ajutat când Turcia a preluat Afrin în 2018, cu atât mai puțin în octombrie 2019, când a cucerit Tal Abyad și Ras al-Ain. De fiecare dată, populația kurdă a fost victima epurării etnice de către arabii și turkmenii armatei turce. Occidentul oferă ajutoare de urgență regiunii, dar este insuficient pentru a lansa un proces de reconstrucție, care nu este pe lista priorităților. Mai mult, ajutorul umanitar și economic generează o corupție generalizată, la fel ca în Afganistan sau Mali.

Ar putea acest context să favorizeze întoarcerea grupării Stat Islamic în Siria?

Statul Islamic (Daesh) nu a fost niciodată eradicat cu adevărat. În ianuarie, a avut loc atacul asupra închisorii Al-Sinaa din Hassaké pentru eliberarea deținuților (3.500 de jihadiști din gruparea Stat Islamic, inclusiv lideri, n. red.). Orașul Hassaké este înjumătățit. La nord, sunt kurzii, iar la sud, arabii, acolo unde se află și închisoarea. Soldații s-au infiltrat luni de zile în cartierele din sud, apoi au ieșit din pădure și au început asaltul. Serviciile de informații kurde nu au văzut nimic. Arabii se bucură de situație.

Știm că Daesh mobilizează o nouă generație de soldați. Aceștia sunt adolescenți, oameni defavorizați care au de ales între Captagon (drog, amfetamina derivată dintr-un medicament folosit pentru a trata narcolepsia sau tulburările de deficit de atenție, n. red.) sau să se alăture Daesh pentru a se simți de folos, să aibă o identitate și să câștige niște bani. Oamenii pot fi cumpărați ușor cu 50 USD pe lună. Nu a existat nicio reconciliere în regiune. Masacrele au fost atât de masive încât reglementările tribale nu mai funcționează. Este greu să obții iertare. Sunt mii de oameni care se ascund și nu îndrăznesc să se întoarcă acasă de frica legii răzbunării. Ei formează baza Daesh.

 

Traducere de Eremia Iulia Maria, după articolul publicat de France 24