Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Bruxelles: plan de acțiune privind migrația prin Balcanii de Vest. Legătura cu dosarul Schengen

schengen.jpg

Sursa imaginii: 
REUTERS/Wolfgang Rattay

Președintele României, Klaus Iohannis, participă astăzi la Summitul Uniunea Europeană - Balcanii de Vest, care are loc în capitala Albaniei, Tirana. În perspectiva acestei reuniuni, Comisia Europeană a transmis un plan de acțiune privind gestionarea provocărilor generate de migrație. O mișcare foarte importantă în ceea ce privește dosarul Schengen.

Potrivit Comisiei Europene, acest plan de acțiune vine în urma Consiliului extraordinar pentru Justiție și Afaceri Interne din 25 noiembrie, în cadrul căruia miniștrii s-au angajat să pună în aplicare măsuri suplimentare pentru gestionarea provocărilor migratorii.

Planul privind Balcanii de Vest identifică mai multe măsuri, printre care consolidarea gestionării frontierelor de-a lungul rutelor de migrație,  accelerarea procedurilor de azil și sprijinirea capacității de primire a migranților, combaterea contrabandei , consolidarea cooperării în materie de readmisie și a returnărilor, precum și realizarea alinierii politicii în materie de vize.

În acest din urmă punct, Comisia precizează că "nealinierea regimului de scutire de vize cu politica în materie a UE contribuie la creșterea numărului de persoane care sosesc direct pe calea aerului în țările din Balcanii de Vest și se deplasează mai departe către UE".

Iar aici ochii sunt ațintiți asupra Serbiei, care permite intrarea fără vize a cetățenilor din state considerate de UE drept problematice în privința migrației. Odată ajunși în Serbia fără viză, acești cetățeni găsesc modalități de a se îndrepta către statele mai bogate ale Uniunii Europene.

Și aici este legătura cu dosarul Schengen.

Planul propus de Comisia Europeană răspunde, printre altele, unor îngrijorări din partea Austriei, țară care se confruntă în ultima perioadă cu un puternic aflux de migranți, comparabil cu cel din timpul crizei din 2015.

Iar Austria rămâne deocamdată singura țară care se opune extinderii, cel puțin în cazul României, după ce Suedia și Țările de Jos au semnalat clar că au depășit reticențele.

Opoziția Vienei cu privire la România și Bulgaria are legătură cu această criză, mai ales că, în această perioadă complicată, criza migranților se adaugă altor dificultăți de ordin economic și social, făcând ca procentele extremei drepte în sondajele de opinie să urce la cote îngrijorătoare.

Pe scurt, guvernul austriac are nevoie de un puternic semnal de susținere din partea Comisiei Europene, pentru a putea "vinde" propriei populații ideea extinderii Spațiului Schengen în această perioadă încărcată.

Este acest plan al Comisiei Europene asigurarea de care Viena are nevoie? Încă nu știm.

Dar avem o reacție imediată din partea ministrului austriac de Interne, care a anunțat, la postul public de radio, că numărul de migranți ilegali este în scădere puternică după ce Serbia a luat măsuri rapide. El a mai spus că "Austria este luată în serios și a adus în prim-plan problema migrației ilegale la nivel paneuropean".

Să mai remarcăm că, odată cu publicarea planului de acțiune, Executivul de la Bruxelles și-a reafirmat sprijinul pentru România, Bulgaria și Croația.

Într-o conferință de presă comună desfășurată ieri, vicepreședintele Comisiei, Margaritis Schinas și comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson au cerut un vot în Consiliu "pe măsura" rapoartelor pozitive pentru cele trei țări candidate la Spațiul Schengen.

Cât despre guvernul român, acesta a salutat imediat planul Comisiei Europene. Ceea ce spune multe.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Rubrica Eurocronica din 6 decembrie 2022