Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Schengen: Cum a ajuns România o victimă colaterală a disputelor politice din Austria?

ap22340397084643.jpg

Cancelarul austriac Karl Nehammer (dreapta), alături de premierul albanez Edi Rama (stânga)
Sursa imaginii: 
AP/Vadim Ghirda

Austria continuă să se opună intrării României în Spațiul Schengen. Cancelarul Karl Nehammer a declarat, marți, că țara sa se opune integrării României în spațiul de liberă circulație. „Avem 75.000 de imigranți ilegali neînregistrați în Austria. Asta înseamnă că au sărit granița externă a Uniunii Europene și au ajuns într-o țară internă, așa cum e Austria. Trebuie întâi să răspundem la aceste întrebări de securitate” a spus cancelarul austriac. Președintele român Klaus Iohannis a transmis la rândul său că integrarea României în Spațiul Schengen se va afla joi pe masa Consiliului Justiție și Afaceri Interne, iar țara noastră va negocia „până în ultimul moment” pentru a obține acceptul unanim al statelor care vor vota. Ce șanse mai există pentru a determina guvernul austriac să se răzgândească în privința primirii României în Spațiul Schengen? RFI l-a întrebat pe profesorul Valentin Naumescu, de la Facultatea de Studii Europene a UBB Cluj.

Valentin Naumescu: Semnalele nu sunt dintre cele mai încurajatoare. În acest moment cel puțin, se pare că poziția oficială a Austriei este de a se împotrivi extinderii spațiului Schengen și primirii României și Bulgariei. De ce exprimă Austria o poziție negativă, de împotrivire? Sunt mai multe explicații posibile. Destul de plauzibilă pare și explicația care ține de contextul politic intern din Austria. Este clar că există o problemă legată de imigrația ilegală în Austria. Asta este cert. Noi nu negăm această realitate din Austria. Ceea ce spunem noi este că nici România, nici Bulgaria nu se află pe ruta de imigrație din Balcani și că foarte probabil acești migranți au prin alte țări. Trebuie spus foarte clar că Austria este înconjurată de state membre ale spațiului Schengen. Este clar că un stat Schengen nu și-a făcut datoria. Austria și România nu sunt state vecine.

Reporter: Toată lumea știe că România, ca și Bulgaria, nu reprezintă rute principale de acces ale migranților care vor să ajungă în vestul Europei. Totuși, acesta este argumentul pe care cancelarul austriac și ministrul de interne de la Viena îl aduc în mod repetitiv în discuție, argument care nu prea stă în picioare. Ce să mai înțelegem?

VN: În opinia mea, oficialii austrieci cunosc adevărul. Nu are rost să repetăm acest lucru. Ei știu că nu vin imigranții pe ruta Bulgaria – România. Este un motiv pe care ei îl invocă acum din considerente politice interne. Spuneam la începutul intervenției. Este legat de contextul politic și electoral din Austria.

Rep: Dacă putem să fim mai clari în această explicație poate ar fi de folos...

VN: Pe 23 ianuarie vor avea loc alegeri regionale în Austria inferioară, o provincie importantă a Austriei. Este important să spunem că partidul de guvernământ în acest moment pierde teren. Este pe locul al treilea în sondajele de opinie. Coroborat cu problema migrațională reală din Austria este clar că politicienii partidului conservator de guvernământ trebuie să arate electoratului că fac ceva pentru a combate chestiunea migrației, chiar dacă ceea ce pretind ei că fac nu reprezintă soluționarea reală la problema migrației ilegale din Austria.

Rep: Domnule profesor, suntem un fel de victimă colaterală în această dispută politică, care e într-un alt stat. România are de suferit. Mai credeți că e timp? E vreo soluție la nivel diplomatic care se poate aplica? Am văzut că președintele Iohannis spunea că vom încerca până în ultima secundă să convingem Austria că locul nostru este în Schengen.

VN: În acest moment șansele nu sunt foarte multe. Pare că astăzi cancelarul austriac a cam exprimat poziția Austriei pentru acest Consiliu JAI. Dar recitind cu atenție această declarație am mai observat un lucru. Spune că acum nu suntem pregătiți sau nu este momentul să primim România și Bulgaria. Cumva lasă de înțeles că la un viitor Consiliu JAI, anul viitor, în primăvară, în orice caz după consumarea alegerilor din Austria, chiar dacă nu o spun în acești termeni, Austria și-ar putea reconsidera poziția față de România și Bulgaria. O observație de principiu pentru diplomația română, încă o dată se dovedește ceea ce spunem cu diverse ocazii. Trebuie să fim foarte atenți la diplomația bilaterală. Chiar dacă în Uniunea Europeană sau în NATO suntem într-un cadru diplomatic multilateral, statele întotdeauna trebuie să își păstreze o resursă de negociere în plan bilateral. Asta fac toate statele. Toate statele care au diplomații avansate, mature, știu că la un anumit moment ar putea avea nevoie de o resursă de negociere, de o monedă de schimb, chiar și în relațiile bilaterale cu statele partenere, aliate, cu colegii din Uniunea Europeană.

Rep: Așadar, ar fi inteligent din partea noastră, la nivel diplomatic, să avem cu ce negocia. Să avem fie ce oferi, fie cum să constrângem un partener european în anumite situații. Iar acum pare că nu avem această pârghie pe care să o folosim.

VN: Exact. Eu am spus-o mai diplomatic. Trebuie să existe o resursă de negociere. Nu e vorba de constrângere. Dar, să ai ceva în orice moment pregătit pe relația bilaterală. Dacă accepți toate lucrurile și nu mai ai nimic în această rezervă de negociere, se întâmplă ca acum, când e clar că România nu are nimic, niciun instrument de dispoziție cu care să preseze Austria pentru votul de joi. 

Ascultă:

 
Profesorul Valentin Naumescu, de la Facultatea de Studii Europene a UBB Cluj, despre Schengen