Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Răsturnarea guvernului german, plănuită de extremişti de dreapta

reichsburger_cover_vfs_2018.jpg

Sursa imaginii: 
Reichsbürger“ und „Selbstverwalter“ (Broşură, Köln, 2018, coperta)

Poliţia germană a arestat 25 de persoane suspectate de complot. După descinderile care au avut loc în 11 landuri federale, în Austria şi în Italia, s-a anunţat că din grupul conspiratorilor fac parte multe persoane din organizaţia aşa-numiţilor Reichsbürger (Cetăţeni ai Reichului), din partidul naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD) şi din mişcarea coronasceptică, autodenumită „Querdenker” (în traducere: „gîndire laterală” sau „gîndire transversală”).

 

„Cetăţenii Reichului sînt legaţi între ei prin ura contra statului nostru. Vom lupta cu toată puterea împotriva duşmanilor democraţiei”. Astfel a comentat ministra germană de interne, social-democrata Nancy Faeser, razia forţelor de ordine din această dimineaţa în urma căreia au fost arestate 25 de persoane, suspectate că ar fi plănuit o lovitură de stat.

22 de persoane arestate, a declarat o reprezentantă a procuraturii generale din Karlsruhe, ar fi fondat o celulă teroristă pentru a răsturna guvernul prin mijloace violente. La acţiunea de depistare şi arestare a suspecţilor din 11 landuri federale, din Austria (Kitzbühel) şi din Italia (Perugia), au participat 3.000 de poliţişti. Au fost percheziţionate 130 de locuinţe.

Din relatările difuzate de mass-media germană şi din declaraţiile unor politicieni, răspîndite prin intermediul reţelelor de socializare, rezultă că în centrul loviturii poliţieneşti contra unor extremişti de dreapta s-a aflat organizaţia cunoscută sub numele de Reichsbürger (Cetăţeni ai Reichului).

Conspiratorii reuniţi într-un aşa-numit „Consiliu” (Rat) ar fi urmărit preluarea puterii în stat, crearea unor noi structuri statale şi tratative cu puterile din alianţa antihitlerstă. Conspiratorii ar fi nominalizat şi cîteva persoane care ar fi trebuit să formeze noul guvern.

Figura centrală a conspiratorilor este un nobil german, prinţul Heinrich Reuß. În castelul acestuia, din landul răsăritean Turingia, au avut loc întîlniri şi s-au elaborat planurile pentru lovitura de stat. Între cei arestaţi se mai află şi o fostă deputată a partidului naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD), Birgit Malsack-Winkemann. Aceasta este judecătoare la Berlin şi era desemnată pe post de ministră a justiţiei în guvernul fantomă.

Din grupul celor suspectaţi de terorism fac parte şi foste cadre ale Bundeswehrului, ale poliţiei federale şi ale fostei armate din Germania răsăriteană. Grupului terorist s-a alăturat şi un fost membru al trupei militare de elită KSK (Comandoul Forţe Speciale).

În ultimii ani, presa a tot relatat despre simpatiile extremiste de dreapta depistate în rîndurile poliţiei, armatei federale şi trupelor militare speciale. Totodată, au apărut relatări despre militari care au deţinut în mod ilegal arme şi explozibil.

În 2020 s-a descoperit armament deturnat de foşti ofiţeri ai Bundeswehrului, apropiaţi unor grupări extremiste. Cel mai mare scandal legat de activităţi extremiste de dreapta a izbucnit în acelaşi an, cînd s-a aflat că într-o întreagă subunitate a trupei militare de elită KSK (Comandoul Forţe Speciale) au fost depistate persoane cu simpatii neonaziste. Totodată s-a aflat că din depozitele KSK au dispărut mii de cartuşe şi 62 kg de explozibil. (Cf.„Extremişti de dreapta în armata federală germană”, RFI, 2.7. 2020). Între timp, trupa a fost desfiinţată.

Extremişti de dreapta au fost depistaţi şi în rîndurile poliţiei germane, ceea ce s-a soldat cu eliminarea din structurile poliţieneşti a celor identificaţi. (Cf. „Extremism de dreapta structural în cadrul poliţiei germane”, RFI, 16. 9. 2020.)

 

Cine sînt Cetăţenii Reichului?

 

Cetăţenii Reichului şi organizaţia coronasceptică autointitulată „Querdenker” (într-o traducere aproximativă: „gîndire transversală” sau „gîndire laterală”) au intrat în atenţia marelui public, în august 2020, cînd au încercat să forţeze intrarea în clădirea parlamentului din Berlin. (Cf. „Inima democraţiei germane atacată de extremişti de dreapta”, RFI, 31.8. 2020).

Aşa numiţii Reichsbürger (cetăţeni ai Reich-ului) sînt o grupare eterogenă, fără o conducere centrală. Organizaţia nu recunoaşte existenţa Republicii Federale ca stat. Simbolul distinctiv este steagul imperial care după abdicarea împăratului şi proclamarea republicii, în 1918, a fost înlocuit cu un nou drapel.

Într-o publicaţie a Oficiului Federal pentru Protecţia Constituţiei (Verfassungschutz, precum se numeşte Serviciul de Informaţii Interne din Germania), intitulată „’Cetăţeni ai Reichului’ şi ‚auto-administratori’. Duşmani ai statului, afacerişti, teoreticieni ai conspiraţionismului („Reichsbürger“ und „Selbstverwalter“. Staatsfeinde, Geschäftemacher, Verschwörungstheoretiker), apărută la Köln în 2018, se atrage atenţia asupra ideologiei acestor grupări, care acţionează sub diverse denumiri. De exemplu: Oficiul pentru drepturile omului (Amt für Menschenrecht), Uniunea statală a Reichului German (Staatenbund Deutsches Reich), Statul liber Prusia (Freistaat Preußen), Guvernul din exil al Reichului German (Exilregierung Deutsches Reich), Adunare constituţională (Verfassungsgebende Versammlung) etc. Toate aceste grupuleţe se consideră drept reprezentante ale organizaţiei Cetăţeni ai Reichului.

Potrivit publicaţiei citate, elementele principale ale doctrinei împărtăşite de toate aceste organizaţii ar fi: negarea dreptului la existenţă şi suveranitate a Republicii Federale, respingerea Constituţiei germane şi statului de drept, revizionismul istoric şi teritorial, ideologia völkisch (adică poporală – precum a fost tradus în limba română acest termen de către teologul naţionalist Dumitru Stăniloae), antisemitismul şi negarea Holocaustului.

 

 
Corespondentul RFI la Berlin, William Totok