Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


De ce ziua de 8 decembrie a fost una tristă pentru întreaga Uniune Europeană

consiliu_jai.jpg

Sala de ședințe a Consiliului JAI
Sursa imaginii: 
consilium.europa.eu

Ziua de 8 decembrie a fost, desigur, una tristă pentru România - și pentru Bulgaria deopotrivă. Dar, în cele din urmă, atât românii cât și bulgarii vor putea trăi și de aici înainte fără Spațiul Schengen, așa cum au făcut-o și până acum. Problema este că această zi a fost una tristă pentru Uniunea Europeană.

Prin veto-ul lor exprimat în Consiliul pentru Justiție și Afaceri Interne, Austria și Țările de Jos au marcat cel mai grav moment de blocaj al deciziei la nivel european, de la izbucnirea războiului.

Ziua de 24 februarie 2022 a consolidat solidaritatea europeană, într-un mod pentru unii neașteptat – pentru Vladimir Putin, în orice caz. Europenii au simțit, foarte corect, că nu doar Ucraina este atacată, ci propriile aspirații și valori. Și au decis că răspunsul potrivit îl reprezintă pașii înainte.

Au urmat lucruri aproape incredibile. Au fost adoptate sancțiuni dure împotriva Rusiei. Au fost luate măsuri urgente pentru sprijinirea refugiaților ucraineni. Ucraina și Moldova au primit statutul de candidate. Semnarea cererii de aderare, literalmente sub bombe, de către președintele Volodimir Zelenski, a fost una dintre cele mai puternice imagini ale primelor săptămâni de război. Procesul de aderare pentru Balcanii de Vest a fost accelerat. Se credea că și dosarul Schengen va urma aceași logică.

Dar, în direcție inversă față de procesul declanșat la 24 februarie, reuniunea din 8 decembrie a marcat avarierea gravă a solidarității europene și au arătat o Uniune Europeană incapabilă să ia decizii în comun.

 

Austria, Țările de Jos, Ungaria...

Cancelarul austriac Karl Nehammer nici măcar nu s-a mai obosit să acopere în mod decent faptul că respinge România din considerente politice interne. Argumentele, rugămințile, presiunile celorlalți lideri europeni nu au mai contat.

Și astfel, Austria dar și Țările de Jos se alătură Ungariei lui Viktor Orban, în blocarea unilaterală a unor importante dosare europene.

Mesajul pe care aceste țări îl transmit este tocmai acela că Uniunea Europeană este o entitate slabă, că instituțiile ei nu fac nici cât două cepe degerate în fața voinței suverane a unor lideri politici locali, în fapt, a intereselor lor provinciale.

Vestea este una extrem de bună pentru liderul de la Kremlin și pentru alți dușmani ai civilizației occidentale. Mesajul pe care ei îl primesc este că vor putea submina, la nevoie, orice decizie a Uniunii Europene dacă se vor asigura de loialitatea unui guvern sau a altuia.

Mesajul este descurajator pentru statele candidate la aderare, care au în față reforme dificile pentru a-și atinge obiectivul. Ele văd acum cât de greu se vinde cuvântul "extindere" în unele state membre și cât de dispuși sunt liderii europeni să facă din acest cuvânt un stindard populist. Și atunci, de ce să mai faci reforme costisitoare politic, din moment ce, la sfârșit, te vei putea trezi cu o atitudine obtuză a unuia sau altuia?

În sfârșit, decizia de joi va duce, în mod inevitabil, la amplificarea curentului suveranist din România și a celui declarat filorus din Bulgaria. Dar ambele, în realitate, servind foarte bine intereselor Kremlinului.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Rubrica Eurocronica din 9 decembrie 2022