Diplomația românească a pregătit dosarul Schengen „neserios și heirupist” (mediul de afaceri)

Florin Jianu: Acest moment ar fi trebuit să pregătit altfel și din punct de vedere comunicațional și mai ales din punct de vedere diplomatic, așa încât rezultatul supunerii la vot ar fi trebuit să fie altul.

Reporter: Am văzut că o delegație de europarlamentari români a mers la Viena. Domnule Jianu, ceea ce spuneți dumneavoastră este că trebuiau făcute eforturi mai importante, eforturi susținute, mai din timp pentru a negocia și pentru a ajunge la rezultatul dorit?

FJ: Delegația europarlamentară a mers zilele trecute. Ori, noi așteptăm intrarea în Schengen de 11 ani. Eu mă refer la efortul celor 11 ani, un efort conjugat, care înseamnă o pregătire temeinică și serioasă. Mi se pare o abordare neserioasă și heirupistă, o abordare de ultimă sută de metri. Vă mărturisesc că sunt dezamăgit ca și român. România merita un alt rezultat al acestui vot având în vedere mai ales solidaritatea de care a dat dovadă în ultimul an, având în vedere războiul de la graniță, toată marfa din Ucraina care a tranzitat România și a adus costuri suplimentare transportatorilor și exportatorilor români. Această dovadă de solidaritate ar fi meritat un alt rezultat.

Rep: Pe lângă partea de vină pe care, fără doar și poate, o are și diplomația română, cum vedeți dumneavoastră, ca reprezentant al mediului de afaceri, poziția unor state ca Austria și Olanda, care, în ciuda faptului că știu bine că România îndeplinește de mult criteriile de aderare la Schengen, blochează din nou accesul României la spațiul de liberă circulație? Ba mai mult, aduc în discuție argumente care țin de cifre și care au fost catalogate drept false de Frontex, de membri ai Uniunii Europene, ai spațiului Schengen. Cum vedeți atitudinea Austriei și a Olandei?

FJ: Cred că ar trebui să decuplăm Austria de Olanda. Am înțeles că Olanda a dat un vot negativ Bulgariei, numai că fiind la un loc se numără voturile într-o anumită manieră. E clar că votul Austriei e un vot izolat. Toate celelalte state membre au votat pentru. Nu știu dacă Croația a intrat separat sau s-au supus la vot toate cele trei state. Atunci, argumentul Austriei cu privire la faptul că de fapt spațiul Schengen nu funcționează și atunci nu are rost extinderea, nu are logică dacă primești Croația în acest spațiu. Dar, sincer, încă nu știu rezultatul, dacă Croația a reușit sau votul a fost pentru toate trei statele.

Rep: Croația a primit undă verde pentru accederea în spațiul Schengen de la 1 ianuarie anul viitor...

FJ: Atunci nu are logică și nu există niciun argument logic.

Rep: Europarlamentarul liberal Rareș Bogdan le-a cerut companiilor de stat românești să își mute conturile de la băncile austriece la aceste bănci. Au mai fost astfel de propuneri de a răspunde cu aceeași monedă reprezentanților mediului de afaceri austriac prezinți în România. Cum vi se pare acest tip de soluție propus de eurodeputatul Rareș Bogdan?

FJ: Mi se pare o abordare limitată și provincială. Nu poți să te superi nici pe economie, nici pe cei care sunt în acest spațiu economic. Astăzi ne supărăm pe austrieci, mânie pe alții și tot așa. Cred că trebuie să fim supărați pe politicienii care de 11 ani nu au reușit această accedere în spațiul Schengen, pe faptul că nu au pregătit în mod serios și profesionist. Sigur că acum toți vor fugi de responsabilitatea neintrării în spațiul Schengen. Trebuie să rămânem echilibrați, să ne facem treaba. Să gândim dacă sunt consecințe juridice și dacă ele merită abordate în termen scurt, adică o acțiune a României la Curtea Europeană de Justiție. Trebuie să jucăm și noi, ca diplomație, în liga mare. O să fie și alte voturi și alte interese ale Austriei sau ale altor țări și să abordăm și noi în consecință lucrurile.

Rep: Tot la nivel de diplomație trebuie acționat, spuneți, domnule Jianu. Totuși, trăgând linie, cât avem de pierdut? Ați fost ministru pentru IMM-uri. Acum sunteți reprezentant al acestui sector. Cât avem de pierdut la nivelul economiei și la nivelul mediului de afaceri din faptul că rămânem în continuare în afara spațiului Schengen?

FJ: E o frână care rămâne trasă pentru economia românească, pentru exportatorii noștri, pentru transportatori. E un cost care probabil se ridică anual la aproximativ 200 de milioane de euro și care de-a lungul timpului crește. 

Ascultă: