Cine este Heinrich al XIII-lea, aristocratul german recent arestat sub acuzația de terorism?

În fruntea unui grup de aproximativ cincizeci de oameni, dintre care peste 20 au fost arestați miercuri, 7 decembrie, Heinrich al XIII-lea a crezut că ar putea răsturna guvernul principalei puteri economice a Europei.

Suficient pentru a cufunda întreaga țară într-o stare de șoc. Germanii sunt uimiți să descopere că o tentativă de lovitură de stat era în lucru și se întreabă dacă acești extremiști conspiratori au crezut cu adevărat în șansa lor de succes. „Ok, putem spune că sunt nebuni - acest grup era departe de a ne putea sabota instituțiile - dar ar fi o greșeală să nu luăm asta în serios”, avertizează într-un editorial Michael Götschenberg, expert în terorism al ARD, primul canal de televiziune german.

Visul monarhiei

Heinrich al XIII-lea întruchipează perfect această dublă dimensiune: aristocratul de 71 de ani, desemnat de anchetatori drept liderul acestei grupări teroriste, părea mânat de o hotărâre de nestrămutat, îmbinată cu iluzia grandorii, fără vreo legătură cu realitatea.

În timpul percheziției efectuate la domiciliul său din Frankfurt (centrul Germaniei), anchetatorii au găsit documente care atestă scopul acestei acțiuni descrise drept „teroristă”. Heinrich al XIII-lea a știut clar care sunt consecințele.

El se vede în fruntea noii monarhii care trebuie instituită în Germania, mai bine zis lider al unui Imperiu German restaurat. Membrii grupului său, în majoritate foști militari, pregăteau terenul pentru înființarea unei „noi armate”, loială viitorului regim. Întâlnirile aveau loc în castelul pe care îl deține în Bad Lobenstein, un sat din Turingia.

Heinrich al XIII-lea a pus la cale, de asemenea, planuri de a negocia recunoașterea acestei noi Germanii cu „puterile victorioase ale celui de-al Doilea Război Mondial”. Își crease deja contacte cu Rusia, spun mai multe mass-media germane, citând surse apropiate anchetei. Moscova a dat asigurări că nu are nicio legătură cu această organizație „teroristă și ilegală”.

Aceste planuri sunt de natură să facă furori în cercul restrâns de descendenți ai nobilimii germane, în jur de 80.000 de oameni. Escortat de poliție de la domiciliul său, Heinrich XIII, cu părul cărunt pieptănat pe spate, jachetă în carouri și o eșarfă mică și șic, are mai mult un aer de nobil pasionat de vânătoare decât de conspirator care postează pe forumuri dubioase de Internet.

În umbra lui Heinrich al XXVII-lea și Heinrich al XIV-lea

Deși titlurile nobiliare au fost desființate oficial în Germania în 1919, Heinrich al XIII-lea nu pierde ocazia de a se prezenta ca fiind un aristocrat aparținând familiei Reuss, „veche de aproximativ 1.000 de ani”. În mai multe videoclipuri de pe YouTube, el se numește Heinrich XIII, Prințul Reuss.

Această familie are cu siguranță rădăcini străvechi, dar datează doar de aproximativ 800 de ani. În 1918, ea stăpânea actualul Land Turingia.

La acea vreme, conducătorul acestui teritoriu se numea Heinrich XXVII, în timp ce actualul conducător al Casei se numește Heinrich al XIV-lea și succesorul său desemnat este Heinrich al XXIX-lea. Aceasta este particularitatea acestei linii: toți bărbații din familie trebuie să poarte numele Heinrich. Se deosebesc unul de altul prin număr, iar toți primii copii născuți băieți ai familiei Reuss din fiecare secol poartă numele de Heinrich I.

Dar, în ciuda faptului că toți au același nume de familie ca și conspiratorul șef al grupului de extremă dreapta, nu toți nu par să-i împărtășească părerile. Heinrich al XIV-lea a declarat recent că ruda lui îndepărtată, Heinrich al XIII-lea, a rupt legăturile cu familia sa de ani de zile.

Reichsbürger și antisemitism

Aceste idei reacţionare au legătură cu mişcarea „Reichsbürger” („cetăţeni ai Reichului”). Toți membrii celulei teroriste arestați par să fie și ei simpatizanți ai acestui mic grup, a cărui principală convingere este că nu mai există o Germanie legitimă de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Toți sunt adepți fie al celui de-al treilea Reich, fie al Republicii de la Weimar sau chiar al Imperiului învins în 1918 (este cazul lui Heinrich al XIII-lea) și nu recunosc constituția din 1949.

Într-un videoclip din 2020, prezentat ca un discurs al „prințului” în fața reprezentanților ONU la Geneva, Heinrich al XIII-lea afirmă că Germania nu mai are suveranitate din 1949 și nu ar fi altceva decât o „întreprindere privată” condusă de puteri din exterior.

Acum un an, el și-a asumat antisemitismul: potrivit lui, forțele străine care lucrează în culise ar fi conduse de familia Rothschild, în timp ce Primul Război Mondial a avut ca scop crearea unui stat evreu.

Negarea existenței statului de drept german și iluziile antisemite fac parte din repertoriul majorității adepților Reichsbürger. În 2016, uciderea unui ofițer de poliție de către un „Reichsbürger” arăta cât de periculoasă este această mișcare. Șase ani mai târziu, Heinrich XIII și acoliții săi au demonstrat cum astfel de credințe ar putea reprezenta o amenințare la adresa statului de drept.

Mișcare apărută în anii 1980, Reichsbürger-ul a cunoscut o creștere semnificativă în ultimii ani. Oficiul pentru Protecția Constituției a estimat numărul adepților la 16.000 în 2016 și la 21.000 anul trecut. Autoritățile estimează că doar aproximativ 2.000 de adepți ai mișcării ar putea recurge la violență. Pandemia de Covid a adus mai mulți susținători ai acestei mișcări, în special conspiraționiști convinși.

Traducere de Adriana Petrescu după un articol publicat de France24