Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Comisar european: cineva se bucură pentru veto-ul în dosarul Schengen – și se află la Kremlin

putin_stalin_lenin.png

Vladimir Putin admiră un drapel pe care apar portretele lui Stalin și Lenin, 6 martie 2020
Sursa imaginii: 
© Alexei Nikolsky/Kremlin Pool Photo via AP via rfi.fr

O nedreptate, o greșeală, o lipsă de respect, o lovitură dată unității europene – cam în aceste cuvinte au caracterizat ieri eurodeputații respingerea aderării României și Bulgariei în Spațiul Schengen. O unanimitate rar întâlnită în hemiciclul de la Strasbourg a caracterizat această dezbatere introdusă de urgență pe ordinea de zi a sesiunii plenare, după veto-ul austriac și olandez, în Consiliul JAI din 8 decembrie.

După cum a afirmat comisara pentru afaceri interne Ylva Johansson , "Admiterea României și Bulgariei în Spațiul Schengen este o obligație legală. Aceasta este prioritatea mea principală și lucrăm pentru ca în anul viitor să le spunem bun venit. Ne vom proteja frontierele mai bine", a spus aceasta, după care a indicat și persoana care se bucură pentru rezultatul Consiliului JAI.

Iar acesta se află la Kremlin. Decembrie este luna cadourilor, dar "nu trebuie să existe cadouri pentru Vladimir Putin", a spus comisara.

Weber, mesaj clar pentru România și Bulgaria

Mult așteptat a fost discursul liderului grupului PPE, Manfred Weber, care în ultimele zile a dat declarații de susținere pentru România și Bulgaria, dar a îndemnat și la înțelegerea problemelor Austriei, confruntată cu o criză a migrației.

Mesajul său a fost clar: veto-ul a fost o greșeală. România și Bulgaria au arătat în ultimii ani un control riguros la frontiere.

"Spațiul Schengen este o expresie a unității europene. Extinderea Spațiului Schengen înseamnă că credem în noi și în ceea ce avem împreună", a spus Weber.

El a recunoscut că există o problemă cu migrația ilegală și aceasta trebuie combătută, dar vom putea răspunde mai bine împreună acestei provocări.

"România și Bulgaria nu sunt vinovate pentru această situație, ci mai degrabă Ungaria lui Viktor Orban, care și-a deschis granițele pentru migranți", a întărit Manfred Weber.

Monika Vana, europarlamentară din Austria, din grupul Verzilor, a criticat, de asemenea, votul guvernului țării sale în Consiliul JAI. "Noi, Verzii, nu înțelegem acest veto. Calculele de politică internă nu pot juca un rol în asemenea probleme", a spus eurodeputata din Austria, al cărei partid face parte din coaliția de guvernare de la Viena.

De fapt, de la stânga la dreapta, membrii Parlamentului European care au luat cuvântul în dezbatere, au susținut România și Bulgaria și au criticat opoziția Austriei și a Țărilor de Jos.

Au fost auzite, de asemenea, apeluri, din partea eurodeputaților români și bulgari, la sesizarea Curții Europene de Justiție pentru încălcarea Tratatului de către Austria și Țările de Jos, ca și pentru punerea subiectului pe agenda Consiliului European, care ar trebui să repare greșeala din Consiliul JAI.

Dar care ar fi urmările politice ale acestei dezbateri?

Aceasta a scos în evidență starea de profundă nemulțumire din Parlamentul European cu privire la Austria și Țările de Jos. Și a crescut presiunea pentru punerea subiectului pe agenda Consiliului European.

În plus, episodul poate redeschide discuția despre unanimitate în Uniunea Europeană.

Chiar azi sunt așteptate în Parlamentul European pozițiile exprimate de Consiliu și Comisie referitoare tocmai la ceea ce Parlamentul numește "abuzul de voturi naționale" – folosirea dreptului de veto nu pentru a apăra un interes național care ar fi direct afectat de o anumită decizie, ci pentru a bloca, pentru a-i șantaja pe ceilalți membri în ideea obținerii unor avantaje pe alte dosare. Este cam ceea ce Ungaria a făcut în ultima perioadă.

În iunie, Parlamentul European a votat o rezoluție prin care îndeamnă să se modifice „de urgență" tratatele europene. Scopul este de a scăpa de cerința paralizantă a unanimității.

Iar susținătorii renunțării la unanimitate au acum un argument în plus, după ceea ce au pățit România și Bulgaria.

Să nu uităm însă că România s-a numărat printre cele 13 state membre care s-au arătat sceptice în privința modificării Tratatului, susținând că acum nu ar fi momentul și că ar exista alte priorități. Și iată cum regula unanimității s-a întors acum împotriva României.

Ce-ar mai fi de spus? Că România a beneficiat marți seara de o solidaritate rar întâlnită în ultimii ani, printre partenerii europeni. Acesta este un câștig, care trebuie păstrat cu efort, fiindcă se poate pierde foarte ușor.

 

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 14 decembrie 2022