Schengen|Victor Negrescu la RFI: ”Un proces la CJUE durează doi ani”. O decuplare de Bulgaria?

Victor Negrescu spune că ”este mult prea puțin să ridicăm tema în Consiliul European. Apreciez gestul președintelui, însă ieri, în Consiliul de Afaceri Generale, unde s-a decis ordinea de zi a Consiliului European, România nu a cerut ca acest punct să fie o temă separată pe agenda Consiliului European. Ca dovadă, în comunicatul oficial al Consiliului European de ieri în care se prezenta ordinea de zi pentru joi nu avem acest punct subliniat separat. Acum, ce poate să facă România suplimentar este să obțină în concluziile Consiliului European măcar un paragraf în care se face referire la un posibil consens, sperăm noi, al liderilor europeni cu privire la tematica aderării la Spațiul Schengen, în sensul în care se poate veni cu o recomandare pentru punerea acestui subiect pe agenda Consiliului JAI, fie în format extraordinar, fie în martie, pentru că nu este sigur că în martie acest subiect ar fi pe ordinea de zi și de asemenea, se pot invita instituțiile europene să se ofere un răspuns adecvat solicitărilor Austriei pe zona de migrație, în așa fel încât acest stat să nu mai aibă reticențele exprimate până acum și la finalul zilei să putem să găsim o soluție de compromis acceptabilă pentru toată lumea, iar România să intre în Spațiul Schengen”.

Comisar european: cineva se bucură pentru veto-ul în dosarul Schengen – și se află la Kremlin

Întrebat dacă Austria ar trebui dată în judecată în dosarul Schengen, eurodeputatul a răspuns: ”Nu putem da Austria în judecată. Ce s-ar putea face este să apelăm la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, este un procedeu folosit anterior și de alte state membre. Eu am fost chiar ministru al Afacerilor Europene când țara noastră a mers pentru prima oară la CJUE, pentru a-și apăra anumite drepturi, mai exact, atunci era vorba despre alocațiile pe care copiii români nu le mai primeau în Austria și acest lucru mergea împotriva legislației europene. Atunci am câștigat în instanță, însă din păcate, acest proces este unul de durată, durează minim doi ani un astfel de demers, România l-ar câștiga, însă noi sperăm ca țara noastră să intre în zona de liberă circulație înainte de acest termen destul de îndepărtat (...). Am avea argumentele juridice care ar putea să ne permită să câștigăm, însă este una de durată și nu o recomand cel puțin în prezent, deși merită evaluată pe viitor”.

Două scenarii privind aderarea României la Schengen

Care e termenul cel mai realist pentru aderarea României la Schengen? Victor Negrescu precizează că ”sunt două variante. Varianta optimistă este ca acest subiect să fie pe agenda Consiliului JAI următor, cel mai probabil în luna martie. Va fi dificil, pentru că Suedia nu este foarte dispusă să facă lucrul acesta, ei vor prelua președinția Consiliului UE. Asta ar însemna o aderare undeva în toamna anului viitor. Acesta este scenariul pozitiv. Scenariul negativ este să așteptăm 2025, pentru că după anul viitor vom avea un an electoral 2024. Mai degrabă, însă, tind ca noi să beneficiem de sprijinul președinției spaniole, în a doua parte a anului viitor și România să intre atunci în Spațiul Schengen”.

Până să „naționalizeze” Petrom, statul ar putea să se „încălzească” puțin cumpărând un pachet de 3%

Întrebat dacă ar fi utilă o decuplare a României de Bulgaria, eurodeputatul PSD/S&D a răspuns: ”Decuplarea României de Bulgaria este posibilă din punct de vedere legal. E adevărat, nu este de dorit, pentru că România pentru a profita de toate avantajele zonei de liberă circulație, ar trebui și ca Bulgaria să intre în Spațiul Schengen. Însă acest lucru, tehnic, este fezabil, în sensul în care frontiera de sud a României este deja securizată, este o frontieră externă, mai trebuie făcute o serie de investiții și mai mult decât atât, înțeleg că experții Comisiei Europene, dar și cei ai FRONTEX, agenția specializată în domeniul protecției frontierelor externe, toți sunt dispuși să sprijine țara noastră, în așa fel încât pentru toamna anului viitor să avem asigurate și frontierele de sud. Acum, noi trebuie să luăm o opțiune foarte clară. Pe masa Consiliului JAI nu a fost pusă această opțiune spre vot și automat, iată, am avut două voturi negative, Austria, dar și Olanda. Olanda a spus foarte clar că nu susține aderarea Bulgariei la Spațiul Schengen și în contextul cuplării, adică dacă mergem împreună, va fi foarte dificil să trecem peste refuzul a două state. De aceea, decuplarea reprezintă un element de evaluat, dar în sensul acesta trebuie pregătită împreună cu cei de la Comisia Europeană, dar și cu partenerii bulgari”.