Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Europa Plus: Cererea Kosovo de aderare la UE, o ”mișcare de marketing”?

kosovo.jpg

Premierul kosovar Albin Kurti (stânga imaginii) și ministrul ceh pentru afaceri europene, Mikulas Bek, la Bruxelles, 15 decembrie 2022
Sursa imaginii: 
Guvernul Kosovo / kryeministri.rks-gov.net

Premierul kosovar Albin Kurti a transmis oficial joi cererea țării de aderare la UE preşedinţiei cehe a Consiliului UE, dar procesul de aderare se anunță extrem de dificil, dat fiind că cinci state mebre ale Uniunii Europene nu recunosc nici acum independența statului, transmite agenția Kosova Press.

Cererea de aderare vine într-o perioadă în care tensiunile interetnice din nordul țării se intensifică, comentează sursa citată.

O decizie a guvernului de la Pristina privind preschimbarea numerelor de înmatriculare ale vehiculelor din Kosovo care au încă numere sârbești, a determinat reacții violente din partea minorității din această regiune a țării încă din vara acestui an.

Săptămâna trecută drumurile naționale din nordul țării au fost din nou blocate de camioane sârbești, iar președintele Serbiei, Alexandar Vucic, și-a manifestat intenția de a trimite trupe în zonă, sub egida KFOR, după ce ciocnirile șoferilor sârbi cu polițiștii kosovari s-au soldat cu mai mulți răniți.

Ministrul sârb de externe Ivica Dacic a descris solicitarea Kosovo de a obţine statutul de stat candidat la aderare drept ”o mişcare de marketing politic”, el amintind că pentru aprobarea acestei cereri este nevoie de consensul statelor membre ale UE.

Așa cum se știe, cinci state membre ale UE – Cipru, Grecia, România, Slovacia şi Spania – nu recunosc independenţa pe care Kosovo şi-a proclamat-o în 2008.

”Cum vor aborda oficialii europeni cererea înaintată de Kosovo revine preşedinţiei cehe a Consiliului UE să răspundă, dar rămâne de văzut dacă va fi lansată o procedură sau dacă va fi nevoie să se aştepte schimbarea preşedinţiei Consiliului UE, care va fi preluată pe 1 ianuarie de Suedia”, a adăugat ministrul sârb, citat de agenţia Tanjug.

 

Macedonia de Nord: Amenințări cu bombă în serie la Skopje

O serie de amenințări cu bombă semnalate la Biroul Procurorului general, la Ministerul de externe, la două mari centre comerciale, la nouă școli și la două importante clădiri rezidențiale de lux, turnurile Jawaheer, cele mai înalte clădiri din capitala Skopje, a pus marți în stare de alertă autoritățile macedonene, transmite agenția Meta. Până în prezent nu a fost identificat decât autorul uneia dintre aceste amenințări, cea de la Biroul Procurorului General.

”Departamentul de luptă împotriva terorismului a depus o plângere penală împotriva unui miner cu domiciliul în Skopje pentru amenințarea cu bombă de la Biroul Procurorului general, care are așa cum se știe atribuții privind lupta împotriva crimei organizate și a corupției. Acuzatul și-a recunoscut vina”, a anunțat primul ministru Dimitar Kovatchevski.

El a dat asigurări că Ministerul de Interne ține în prezent situația sub control, deși identificarea autorilor este foarte dificilă, date fiind tehnologiile avansate la care teroriștii au acces în zilele noastre.

”Amenințările de acest gen vin mai ales prin intermediul rețelelor de tip VPN, care sunt găzduite în străinătate. De aceea lucrăm împreună cu partenerii noștri externi din țările NATO și cu alte țări cu care avem bune relații. Ne aflăm în mijlocul unui război hibrid și trebuie să luăm măsuri în consecință”, a spus premierul.

 

Albania: Un semnal de alarmă de la FMI

Consiliul director al Fondului Monetar Internațional (FMI) a cerut autorităților albaneze să accelereze reformele în domeniul justiției și al luptei împotriva corupției în special, subiecte ce vor avea o importanță decisivă în negocierile privind aderare la UE, trasnmite publicația albaneză Sot.

FMI reamintește că, după ce reușise să iasă de pe ”lista gri” a FATF, organismul european pentru combaterea spălării banilor, Albania a intrat din nou pe acestă listă în 2020.

”Consiliul director subliniază că reformele structurale sunt esențiale pentru a pune în valoare potențialul de creștere economică al Albaniei. În acest sens intensificarea eforturilor pentru reformarea sistemului juridic și eficientizarea luptei anticorupție, care să ducă la ieșirea Albaniei de pe lista FATF, sunt esențiale”, se arată în comunicatul FMI.

Organismul internațional atrage atenția asupra intenției autorităților de a introduce o așa numită amnistie fiscală, potrivit căreia orice cetățean albanez sau străin va putea depune sume de până la 2 milioane de euro în băncile albaneze fără să le declare oficial organismelor de control abilitate.

”Această amnistie riscă să ducă la o recrudescență a fenomenului infracțional, în special a spălării banilor, trafic de droguri sau trafic de ființe umane, fără teama de consecințe”, subliniază FMI.

 

Au contribuit la realizarea Revistei Presei Europa Plus:

Mihane Beqiri - Kosovo

Ankica Angelovska

Chloe Tomco - Albania

 

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

 
Revista presei Europa Plus din 16 decembrie 2022