Europa Plus: Sârbii vor să-și protejeze etnicii din Kosovo cu proprii militari

„Armata sârbă a înaintat către KFOR o cerere de întoarcere a forțelor sârbe în Kosovo și Metohija,” citim în politika.rs. Belgradul nu recunoaște independența Kosovo și folosește în continuare numele vechi al provinciei care a făcut odată parte din Serbia.

Cererea vine în contextul tensiunilor create după arestarea unui fost polițist sârb din Kosovo. El a făcut parte dintre polițiștii care demisionaseră în masă după ce Pristina a cerut etnicilor sârbi să renunțe la plăcuțele ale mașinilor care datează dinainte de războiul din Kosovo.

Este pentru prima dată când Belgradul solicită desfășurarea de trupe în Kosovo de când o rezoluție a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite a pus capăt războiului din 1998 în 1999, precizează Reuters.

„Guvernul Serbiei a luat decizia, în conformitate cu Rezoluția 1244 a Consiliului de Securitate al ONU,” scrie publicația de la Belgrad care adaugă că este vorba despre o mie de militari. Această rezoluție, votată în iunie 1999, a înființat Misiunea de Administrare Interimară a Națiunilor Unite în Kosovo

„Președintele (Vucic, n.r.) a declarat că ar fi bine ca această cerere să fie acceptată, fapt care ar contribui la păstrarea păcii, reducerea tensiunilor, la o cu totul altă viziune asupra viitorului și la posibilitatea unor soluții de compromis,” continuă politika.rs.

„Vučić a mai spus că este puțin probabil ca KFOR să accepte această cerere.”

Aderarea Bulgariei la Schengen: Misiune imposibilă, deocamdată

„Bulgaria rămâne în afara spațiului Schengen... deocamdată”, titrează site-ul televiziunii btvnovinite.bg care comentează votul privind aderarea Bulgariei, Croației și României la Spațiul Schengen. „Croația a fost acceptată și va adera la spațiul Schengen la 1 ianuarie 2023,” scriu jurnaliștii bulgari.

„Ordinea de zi a fost împărțită în două – un vot atât pentru Bulgaria, cât și pentru România și un vot separat pentru Croația. Țările de Jos erau sceptice față de Bulgaria, iar Austria față de Bulgaria și România. Parlamentul European și Comisia Europeană au insistat asupra aderării imediate a celor trei țări, dar acest lucru nu s-a întâmplat.”

„Dezbaterile au fost extrem de tensionate. Unul dintre diplomații care au participat la negocieri a spus că misiunea a fost imposibilă. Poziția Austriei împotriva aderării Bulgariei și României a fost categorică. Motivul: Schengen nu funcționează”.

„Austria nu știe de unde provin migranții ilegali care ajung pe teritoriul lor,” a declarat ministrul de interne al guvernului interimar, Ivan Demerdjiev. „El a adăugat că speră să aibă un dialog constructiv cu Austria.”

Croația conduce Europa la capitolul transplanturi de inimă

„Cel mai mare spital croat, KBC Zagreb, a doborât recordul pentru numărul de transplanturi de organe în acest an: a efectuat 96 până acum și speră să ajungă la 100 de transplanturi în 2022,” aflăm din www.vecernji.hr.

Iar rezultatul pe care l-a obținut în doar zece zile arată că toate acestea sunt posibile. ”Între 2 și 11 decembrie au fost efectuate nu mai puțin de nouă transplanturi, ceea ce nu s-a întâmplat de multă vreme”, a declarat Ante Ćorušić, directorul spitalului.

2021 a fost un an record pentru numărul de transplanturi de inimă, fiind efectuate 28 de astfel de operații. „Anul acesta, au fost efectuate 24 de operații de transplant de inimă, iar Societatea Europeană de Cardiologie a declarat Croația pe primul loc în Europa în ceea ce privește numărul de transplanturi la un milion de locuitori,” a declarat Davor Miličić, șeful Clinicii de Boli Cardiovasculare.

„În Croația, au loc de aproximativ patru ori mai multe transplanturi de inimă la un milion de locuitori decât în ​​Marea Britanie și de două ori și jumătate mai multe decât în ​​Germania”, a adăugat Hrvoje Gašparović, șeful clinicii de chirurgie cardiacă.

Au contribuit la realizarea Revistei Presei Europa Plus:

Kristian Pintar, Croația

Aleksandra Miladinova, Bulgaria

Emilija Sarovic, Serbia

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei