Kosovo a cerut, oficial, aderarea la UE – un dosar de o complexitate aparte

În orice caz, cererea este una temerară, și aceasta din mai multe motive. Unul ar fi legat de instabilitatea regională.

În ultimele săptămâni, violența militanților naționaliști sârbi a crescut în nordul Kosovo, iar președintele sârb Aleksandar Vučić a amenințat chiar că va interveni militar.

În septembrie, Serbia, care teoretic își afirmă dorința de a adera la Uniunea Europeană, a încheiat un acord de cooperare cu Moscova. Și, după cum relatează mai multe publicații europene, diplomații occidentali se tem că politica lui Vučić în nordul Kosovo ar putea face parte dintr-un plan mai amplu împreună cu Kremlinul, mai ales că grupul paramilitar rus Wagner a anunțat în urmă cu câteva zile că a deschis un centru în Serbia.

Moscova ar fi foarte interesată în a aprinde un focar de instabilitate în Balcanii de Vest, această curte din spate a Europei. Aceasta ar putea distrage atenția de la războiul din Ucraina și ar obliga Occidentul să aloce noi resurse, într-o altă zonă, slăbindu-i astfel angajamentul împotriva agresiunii ruse.

Doar acesta ar fi un motiv suficient pentru ca europenii să trateze cu mare atenție cererea de aderare a guvernului de la Priștina. Mai sunt și altele.

O situație specială

Kosovo se găsește într-o poziție cu totul specială: independența sa, proclamată în 2008, nu este recunoscută de cinci dintre cele 27 de state membre ale UE.

Și este puțin probabil ca acest lucru să se schimbe foarte curând.

În orice caz, nu înainte de un acord de reglementare a relațiilor dintre Serbia și Kosovo, altfel obligatoriu pentru ca Belgradul să meargă mai departe pe drumul atât de anevoios al negocierilor de aderare la UE. Situația tensionată de pe teren face foarte puțin probabil un astfel de acord.

Independența Kosovo este susținută de NATO, SUA și UE (cu cele cinci excepții, printre care și România). De partea cealaltă, Serbia, care nu vrea să accepte independența Kosovo, este susținută de Rusia.

UE nu vrea ca Serbia să se distanțeze de Occident și i-a transmis Belgradului, că ar fi cazul să aleagă – și încă, foarte repede, între Est și Vest. Recunoașterea independenței Kosovo i-ar deschide Serbiei multe uși în Balcani și în Occident – dacă se va decide să aleagă această cale.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica