Președinția suedeză a UE pune pe primul plan susținerea Ucrainei

După cum remarca și premierul suedez Ulf Kristersson "Suedia preia preşedinţia într-o perioadă în care Uniunea Europeană se confruntă cu provocări istorice".

Războiul din Ucraina, lupta împotriva schimbărilor climatice şi competitivitatea Europei sunt principalele provocări care stau în fața președinției suedeze.

În programul președinției suedeze se afirmă că "invadarea Ucrainei de către Rusia înseamnă că politica externă și de securitate comună va fi pe primul loc pe agenda UE. Este în interesul UE să contribuie la contracararea agresiunii Rusiei".

Suedia își reafirmă sprijinul continuu pentru Ucraina – politic, economic, militar, umanitar și juridic.

Priorităţile Suediei se concentrează, de asemenea, pe "o Europă mai verde, mai sigură şi mai liberă", a subliniat Kristersson.

Președinția suedeză afirmă în programul său că va funcționa într-un mediu de mare incertitudine economică, cu o inflație ridicată, o criză energetică gravă și o creștere rapidă a ratelor dobânzilor care reduc consumul, producția și investițiile. Guvernele statelor membre sunt supuse unei presiuni severe pentru a gestiona repercusiunile asupra gospodăriilor și întreprinderilor.

O situație politică complexă la Stockholm

După cum notează DPA, Ulf Kristersson şi cabinetul său de miniştri sunt relativ necunoscuţi pe scena UE. Guvernul său conservator este la putere de numai două luni şi jumătate, după ce l-a înlocuit pe cel social-democrat ce era condus de Magdalena Andersson.

Kristersson este primul şef de guvern suedez care a colaborat vreodată îndeaproape cu partidul populist de dreapta Democraţii Suedezi.

Populiştii nu sunt în guvern, însă, în calitate de a doua forţă parlamentară, ei au încă multă putere la Stockholm.

În pofida euroscepticismului acestui partener politic, ministrul suedez pentru afaceri europene, Jessika Roswall, a declarat că guvernul său "va acorda o mare prioritate activităţii UE".

România așteaptă de la președinția suedeză punerea pe agendă a extinderii Spațiului Schengen, în momentul potrivit, adică atunci când vor fi condiții pentru ca Viena și Haga să renunțe la veto-ul lor.

Cu un partid eurosceptic drept partener în cadrul majorității, este de așteptat ca președinția suedeză să fie mai puțin motivată decât precedenta, cea a Republicii Cehe, în împingerea dosarului pe agendă.

Însă această reticență ar putea fi, totuși, compensată, de presiunea tot mai puternică din partea instituțiilor europene și a mai multor capitale pentru ca România și Bulgaria să fie, totuși, admise în spațiul comun fără frontiere în anul 2023.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica