Liderii UE și NATO au catalogat semnarea documentului drept un moment-cheie pentru securitatea şi stabilitatea zonei euroatlantice. La București, președintele Iohannis și premierul Nicolae Ciucă au salutat această declarație.
Potrivit Agenției Mediafax, documentul era pregătit de mai mulți ani, dar declanșarea războiului din Ucraina a adus mai multe modificări.
Semnatarii își afirmă sprijinul deplin pentru dreptul Ucrainei la autoapărare și de a-și alege propriul destin. Potrivit declarației, „războiul brutal al Rusiei" a „exacerbat o criză alimentară și energetică de natură a afecta miliarde de oameni din întreaga lume".
Documentul include o altă secțiune care se adresează Chinei. Germania a insistat ca această parte să fie menținută separat de cea privitoare la Rusia, potrivit unor diplomați citați de Politico, publicație ai cărei jurnaliști au văzut proiectul în avans.
„Trăim într-o eră a concurenței strategice în creștere", se spune în document în paragraful despre China. „Asertivitatea și politicile tot mai agresive ale Chinei prezintă provocări pe care trebuie să le abordăm".
După cum relatează Agenția France Presse(AFP), declarația comună - prima din 2018 - arată clar că Alianța Nord-Atlantică „rămâne fundamentul apărării colective" pentru membrii săi și pentru zona euro-atlantică mai largă.
De asemenea, partenerii recunosc "valoarea unei apărări europene mai puternice și mai capabile, care contribuie pozitiv la securitatea globală și transatlantică și este complementară și interoperabilă cu NATO".
Declarația indică și protejarea infrastructurii critice a Uniunii Europene și abordarea amenințărilor generate de tehnologiile emergente și din spațiu.
De la invazia Moscovei din februarie, Washingtonul și-a sporit numărul de trupe în Europa la peste 100.000, în timp ce NATO procedează la cea mai amplă revizuire a apărării sale de la sfârșitul Războiului Rece.
AFP amintește că SUA și-au presat de multă vreme aliații europeni să cheltuiască mai mult pentru apărare, să răspundă amenințărilor cibernetice și să consolideze infrastructura de pe tot continentul, necesară pentru a deplasa rapid forțele, în caz de nevoie.
Washingtonul a presat, de asemenea, Europa să adopte o poziție mai dură față de amenințarea în creștere a Chinei.
Adoptarea acestei declarații are mai multe semnificații. Mai întâi, este încă o ilustrare a faptului că războiul de agresiune al Rusiei, în loc să divizeze tabăra occidentală, așa cum spera Kremlinul, i-a întărit unitatea.
În al doilea rând, reprezintă un moment de sfârșit al ultimelor iluzii că Uniunea Europeană poate fi un simplu proiect comercial. Continuarea și consolidarea Uniunii Europene nu pot fi imaginate ignorând aspectele strategice.
Să nu uităm că, deși invocă un așa-zis pericol al extinderii NATO, Kremlinul se teme cel mai mult de o Ucraină europeană – a încercat să-l împiedice pe fostul președinte Ianukovici să semneze Acordul de Asociere în decembrie 2013 și, după revoluția care a urmat la Kiev, a anexat Crimeea și a alimentat separatismul din Donbas.
În sfârșit, dar nu în cele din urmă, declarația clarifică un subiect mult discutat, cel al apărării europene comune. Aceasta este văzută în cadrul Alianței Atlantice, nu în afara acesteia și în niciun caz, în concurență.
Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România
Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica
Revista Presei
Top articole
