Amenințarea Rusiei: UE și NATO, împreună pentru apărarea infrastructurii critice

Într-o declaraţie comună, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen,  și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, au precizat că este vorba despre un grup de lucru în care experţii din NATO şi din Uniunea Europeană vor lucra împreună pentru a identifica principalele ameninţări la adresa infrastructurilor critice.

Pentru început, grupul de lucru se va ocupa de patru sectoare: transport, energie, digital și spaţial.

Miercuri, Jens Stoltenberg a participat cu titlu excepţional la reuniunea Colegiului Comisarilor europeni, încă un semnal despre rolul vital jucat de Alianța Nord-Atlantică în protejarea Uniunii Europene.

În cadrul reuniunii, Stoltenberg a amintit şi de utilizarea ca armă a energiei de către preşedintele rus Vladimir Putin dar şi de sabotajul asupra gazoductului Nord Stream.

Dar au existat în trecut mai multe episoade care i-au îngrijorat pe europeni cu privire la vulnerabilitatea propriei infrastructuri, gândite și dezvoltate pe timp de pace – de la explozia unui depozit de muniție din Cehia, în 2014, la o serie întreagă de atacuri cibernetice sau sabotajul de mare amploare asupra căilor ferate germane, din octombrie 2022. În toate acestea s-a observat sau a fost invocată mâna lungă a Rusiei.

Iar preocuparea pentru protejarea infrastructurii europene crește pe măsură ce Occidentul face tot mai mulți pași în sprijinirea rezistenței ucrainenilor.

După livrarea de sisteme de rachete precum HIMARS sau Patriot, occidentalii sunt pe cale să le trimită ucrainenilor mai multe tipuri de blindate, despre care experții militari spun că ar putea înclina soarta războiului de partea Kievului.

Însă există și voci care atrag atenția asupra pericolului de escaladare. Este greu de crezut că Moscova, care și așa întâmpină dificultăți majore în fața ucrainenilor, să se aventureze într-o lovitură directă asupra taberei NATO, dar atacuri eventual nerevendicate asupra infrastructurilor critice nu sunt imposibile.

Imaginați-vă doar ce ar însemna un sabotaj la adresa infrastructurii energetice, în plină iarnă.

Și este doar un exemplu despre felul în care o lovitură, altfel simplă și cu costuri reduse, poate afecta viețile a milioane și milioane de oameni.

Răspunzând unei asemenea preocupări, Uniunea Europeană a adoptat în noiembrie anul trecut o nouă legislație pentru protecția infrastructurii critice.

Reglementările acoperă energia, transporturile, sistemul bancar, infrastructura digitală, apa potabilă şi reziduală, alimentele (inclusiv producţia, procesarea şi livrarea), sănătatea, administraţia publică şi spaţiul cosmic. Sunt domenii în care eventuale acte de sabotaj pot genera suferințe și pagube enorme.

Noua legislație europeană impune noi cerințe pentru evaluarea riscurilor și obligă statele membre să adopte strategii naţionale de rezilienţă.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica