Protestele s-au liniștit, dar va reuși oare democrația în Brazilia să treacă testul de rezistență? (analiză France 24)

Izabela A. l-a votat pe liderul de extremă dreapta, Jair Bolsonaro, la alegerile prezidențiale din octombrie. Dar ea nu a făcut parte din mulțimea susținătorilor săi care duminică au luat cu asalt sediul puterii braziliene. Cu toate acestea, îi este frică să nu fie monitorizată pe rețelele de socializare și este foarte atentă la ceea ce spune.

La o zi după ce protestatarii au luat cu asalt Congresul, Curtea Supremă și palatul prezidențial din Brazilia, poliția a arestat peste 1.500 de persoane. Unii au fost prinși în flagrant, distrugând clădirile, iar cei mai mulți au fost reținuți în tabăra de protest a susținătorilor lui Bolsonaro din fața sediului militar din capitală, Brasilia. Sute dintre protestatarii arestați, majoritatea bolnavi, bătrâni și mame cu copii mici, au fost eliberați de atunci, potrivit poliției federale.

Între timp, a fost lansată o campanie în masă pentru a-i identifica pe protestatari și organizatorii care s-au aflat în spatele protestelor. Ministerul Justiției, poliția federală și procurorii de stat au creat conturi de e-mail unde membrii publicului pot trimite indicii și sfaturi. Anchetatori și influenceri brazilieni au răspuns apelului de a ajuta la identificarea protestatarilor.

Marți, la doar două zile după ce Brazilia a asistat la cel mai grav atac asupra instituțiilor statului, de la revenirea la democrație în anii 1980, în marile orașe mii de manifestanți au ieșit în stradă, scandând „Nu amnistiei! Nu amnistiei!”. Cererea asumării responsabilității era în referință la legea amnistiei care a protejat pentru de decenii militarii acuzați de încălcări ale drepturilor omului în timpul dictaturii din Brazilia între 1964-1985.

Este un climat care o îngrijorează pe Izabela, care nu a dorit ca numele ei complet să fie dezvăluit din cauza temerilor față de reacția stângii și a temerilor că opiniile ei politice ar putea fi denaturate. „Nu sunt implicată în ceea ce s-a întâmplat duminică. Dar în acest moment totul este atât de polarizat, până și rețelele sociale sunt monitorizate. Dacă guvernul crede că orice postare are legătură cu mișcarea, îți va bloca contul de socializare și riști chiar să fii arestat. Mă tem că viața mea va fi monitorizată”, a spus, într-un interviu telefonic tânăra de 30 de ani care deține funcția de manager de produse, în Belo Horizonte, capitala statului Minas Gerais din sud-estul Braziliei.

Asaltul de duminică a instituțiilor executive, legislative și judiciare de vârf din Brazilia a fost primul mare test pentru președintele Luiz Inacio Lula da Silva, după victoria sa în alegerile din 2022.

În perioada premergătoare votului prezidențial, Bolsonaro a alimentat în mod repetat temerile față de frauda electorală, a sugerat că, dacă va fi înlăturat de la putere, violența ar face Brazilia neguvernabilă pentru rivalul său de stânga și a încercat frecvent să declanșeze o intervenție militară.

Pentru mulți brazilieni, protestele de duminică au fost o materializare a celor mai mari temeri pe care le au cu privire la națiunea lor. Cu o victorie strânsă în alegeri, o diferență sub două procente, o populație profund polarizată și o extremă-dreaptă plină de energie, Lula, un fost președinte cu experiența a două mandate, părea pregătit pentru cel mai dificil test politic de până acum. Întrebarea este dacă cea mai mare economie și cel mai mare stat al Americii Latine poate trece testul de rezistență al democrației.

O „remarcabilă” poză a reuniunii

La o zi după tentativa de insurecție, Lula s-a întâlnit luni cu judecători de la Curtea Supremă, guvernatori de stat, miniștri, șeful Camerei Reprezentanților și șeful interimar al Senatului la palatul prezidențial, unde au apărat în unanimitate statul de drept și democrația.

Întâlnirea a fost urmată de o vizită la clădirea Curții Supreme, grav avariată, liderii celor trei ramuri ale guvernului fiind urmăriți de echipele camerelor de știri și vizita fiind transmisă în direct la posturile TV naționale.

„A fost o scenă remarcabilă în care Lula a condus oficiali din toate ramurile, din diferite niveluri de guvernare și diferite orientări pe spectrul ideologic. Vizita i-a oferit o oportunitate politică unică. Președinția sa poate fi acum considerată ca având un rol istoric, fiind vorba despre susținerea democrației și reunirea tuturor forțelor pro-democratice. Lula a profitat din plin de aceste de circumstanțe”, a spus Fabio de Sa e Silva, profesor de studii braziliene la Universitatea din Oklahoma.

Președintele Braziliei Luiz Inacio Lula da Silva împreună cu miniștri, guvernatori și judecători vizitând clădirea deteriorată a Curții Supreme din Brasilia, pe 9 ianuarie 2023.

Sursa imaginii: 

Ueslei Marcelino/Reuters via France 24

Politician carismatic și orator foarte bun, Lula se bucură de un statut aproape iconic în rândul stângii Braziliei, dar, din dreapta, repulsia față de el poate fi la fel de puternică.

„Nu cred în Lula, nu cred în guvernul lui. Manipularea lui asupra guvernului este foarte proastă, este corupt și nu-mi place felul în care cheltuiește banii publici”, a spus nervoasă Izabela, poziționându-se în capătul spectrului conservator fiscal al dreptei braziliene.

În timp ce îl susține ferm pe Bolsonaro, sprijinul pe care Izabela i-l acordă fostului președinte de dreapta vine cu o listă de avertismente, pe care le detaliază cu atenție la doar câteva zile după ce protestatarii care distrugeau clădirea Guvernului au denunțat cu voce tare rezultatele votului din octombrie.

Izabela nu se plasează în această categorie. „Nu am suficientă încredere în sistemul electoral, cred că trebuie îmbunătățit, avem nevoie de tehnologie modernă pentru a număra mai bine voturile. Dar e în regulă, nu voi pune la îndoială alegerile sau dacă au fost fraudate”, a spus ea.

Atacurile din Brasilia reprezintă o oportunitate de a distruge baza de sprijin a lui Bolsonaro, spune Fabio de Sa e Silva. „Este o șansă de a izola radicalii dintre bolsonariști . Unii își dau seama că acest lucru a mers prea departe și probabil că vor spune: «Nu-mi place Lula, dar asta depășește limita». Nu trebuie să fii un susținător al lui Lula pentru a înțelege că ceea ce s-a întâmplat duminică a fost greșit”, a menționat el.

Un studiu realizat de firma de sondaje AtlasIntel, publicat marți, a constatat că 75% dintre brazilieni s-au opus atacurilor conduse de susținătorii lui Bolsonaro, 18% au susținut evenimentele și cinci la sută nu au avut nicio opinie. O analiză a 2,2 milioane de postări pe rețelele sociale din timpul protestelor a arătat că 90% dintre brazilieni au respins cu fermitate atacurile, Bolsonaro atingând cele mai scăzute cote de popularitate în mediul digital înregistrate vreodată.

Militarizarea societății braziliene  

Imediat după atacurile de duminică, Lula părea să fi avut avantajul. În timp ce protestatarii au șocat națiunea cu actele lor de distrugere, ei nu au reușit să articuleze nicio agendă în afară de distrugerea clădirilor guvernamentale, ruperea tablourilor și selfie-uri din timpul prăpădului.

Duminică, în urma unui răspuns lent al poliției militare, o forță brutală care răspunde în fața guvernatorilor de stat, liniștea pe artera principală a capitalei a fost în cele din urmă asigurată și clădirile eliberate de protestatari.

Apelurile protestatarilor adresate puternicei armate pentru o intervenție militară, inspirate de modul în care s-a raportat Bolsonaro la forțele armate, nu au reușit să declanșeze lovitura militară de stat dorită.

Timp de două luni după alegerile din octombrie, susținătorii lui Bolsonaro și-au așezat taberele de protest chiar lângă baze și cazărmi militare din mai multe orașe braziliene. Într-un interviu pentru France 24 la câteva ore după proteste, Fabio de Sa e Silva a remarcat că grupurile de stânga nu ar fi fost niciodată tolerate în apropierea locurilor militare și a sugerat că există „un anumit nivel de sprijin și complicitate” între armată și protestatarii pro-Bolsonaro.

Până marți, imaginea era deja alta. „Astăzi, taberele nu mai sunt acolo. În urma ordinului Curții Supreme de a le îndepărta în 24 de ore, armata le-a disipat”, a spus de Sa e Silva.

Chiar dacă armata nu s-a implicat în aceste mișcări protestatare, majoritatea analiștilor nu sunt gata să excludă posibilitatea unei amenințări militare.

În timpul mandatului lui Bolsonaro, aproape o treime din numirile sale ministeriale au fost generali și peste 6.000 de militari au fost numiți în roluri administrative.

„Militarii sunt peste tot în administrație, nu doar în funcțiile de vârf”, a spus Jean Hébrard , codirector al Centrului de Cercetare asupra Braziliei Coloniale și Moderne (CRBC) la Școala de Studii Avansate în Științe Sociale din Paris. (EHESS).

„Militarizarea a societății braziliene este în prezent cea mai puternică de la sfârșitul dictaturii militare încoace”, a adăugat Hébrard, referindu-se la epoca dictaturii militare din 1964-1985 a țării. Întrebarea este, acești oameni care fac parte din armată și administrație, sunt gata să fie loiali guvernului sau nu? Deocamdată, nu știm. Nu este atât de ușor să fie îndepărtați din funcții, așa că nu știu ce vor face.”

Ridicarea unei noi clase de mijloc inferioare și a vechilor resentimente

Rămâne și problema fisurilor societale ale Braziliei, care nu sunt pe cale să fie reparate magic, odată cu plecarea lui Bolsonaro din palatul prezidențial. „Diviziunile din Brazilia nu sunt consecința lui Bolsonaro, Bolsonaro este o consecință a diviziunilor”, a subliniat Hébrard .

În perioada președinției sale dintre 2003-2010, Lula a căutat în mod constant sprijinul marilor afaceri, în timp ce implementa programe sociale și educaționale, inclusiv Bolsa Familia (Alocația familială), care acorda ajutor financiar familiilor sărace.

În timp ce programele de asistență socială au scos milioane de oameni din sărăcie, în special în nord-estul sărac, au stârnit și resentimente.

„După părerea mea, diviziunile sunt legate de nașterea unei noi clase de mijloc inferioare, creată de Lula și [succesorul său] Dilma Rousseff. Aceasta este formată din oamenii care lucrează pentru clasa de mijloc ca menajere, șoferi etc. Pot să își să cumpere o casă sau o mașină, dar nu mai mult. Iar clasa de mijloc tradițională este furioasă pentru ceea ce ei cred că este propria lor declasificare. În Brazilia, mulți oameni cred că Lula a făcut o treabă groaznică pentru că a pus clasa de mijloc tradițională într-o poziție comparabilă cu clasa de mijloc inferioară, iar prima nu este atât de sigură de poziția sa socială”, a spus Hébrard.

În ciuda resentimentelor clasei de mijloc tradiționale votante de dreapta, mulți brazilieni își amintesc încă cu drag de primele două mandate ale lui Lula ca de vremurile „fericite”, când cererea chineză de materii prime a echilibrat bugetele și a declanșat creșterea economică. La mai bine de un deceniu de la încheierea celui de-al doilea mandat prezidențial, Lula se confruntă astăzi cu un peisaj foarte diferit, cu pandemia și criza economică declanșată de războiul din Ucraina afundând Brazilia în recesiune.

La rândul ei, Izabela este dezamăgită în urma atacului susținătorilor lui Bolsonaro asupra stâlpilor democrației braziliene. „Cred că evenimentele de duminică vor avea un impact foarte negativ asupra dreptei. Acum tot ceea ce face dreapta va fi pus la îndoială, vom fi echivalați cu oamenii răi, cei care vor să distrugă democrația”, a spus ea.

De Sa e Silva este însă mai optimist în privința perspectivelor Braziliei de a se vindeca și de a continua după atacurile de duminică. „Nu mă pot gândi la cineva mai pregătit să se ocupe de asta decât Lula”, a spus el. În ceea ce privește dreapta, Fabio de Sa e Silva speră că vor funcționa ca o opoziție mai tradițională, mai degrabă decât o armă de distrugere a democrației. „Oamenii care l-au susținut pe Bolsonaro nu îl vor îmbrățișa pe Lula, dar nici nu trebuie. Dacă centrul de greutate al Braziliei se mută de la extrema-dreapta mai aproape de centru, este în regulă, atât timp cât există un angajament fundamental, comun, față de democrație.”

Traducere și adaptare de Andrei Paraschiv de pe pagina în limba engleză a France 24.