Peru, o ”țară neguvernabilă de ani de zile” (France24)

Ancheta pentru „genocid, omor calificat și vătămări grave” a fost deschisă de către procurorul general al statului, miercuri, 11 ianuarie, împotriva președintei și a mai multor înalți oficiali, după reprimarea sângeroasă a manifestațiilor care au cerut organizarea alegerilor anticipate.

Încă o întorsătură în criza gravă prin care această țară trece de câțiva ani, care a atins punctul culminant după demiterea lui Pedro Castillo pe 7 decembrie. Fostul președinte, candidat al unei coaliții de stânga, ales în 2021, este acuzat de rebeliune, după ce a încercat să dizolve Parlamentul, care urmărea să-l înlăture de la putere.

„Un punct fără întoarcere”

Cel puțin 40 de protestatari au fost uciși și alți 600 au fost răniți de când au izbucnit tensiunile. Luni, 17 persoane au murit doar în departamentul Puno, unde marți un polițist a fost ars de viu în vehiculul său.

Această regiune, epicentrul protestelor, este populată în principal de indigeni aimara, un grup etnic căruia îi aparține fostul președinte al Boliviei vecine, Evo Morales. El și-a exprimat sprijinul față de manifestanți și, ca urmare, i s-a interzis să intre în Peru. El este acuzat de autoritățile peruviene că i-a încurajat pe cei din sudul țării să se separe, pentru ca el să poată atașa sudul țării la Bolivia.

„Mă tem că s-a ajuns la un punct fără întoarcere, se îngrijorează Camille Boutron, cercetătoare la Institutul de Cercetare Strategică pentru Școlile Militare (Irsem) și specialistă în Peru. ”Conflictul riscă să se blocheze, mai ales după o asemenea desfășurare a violenței. Va fi foarte complicat să se calmeze lucrurile”.

Situația este într-adevăr explozivă în Peru, unde manifestanții cer atât demiterea președintei, care provine totuși din același partid politic fidel marxismului ca și predecesorul său, cât și organizarea de alegeri anticipate și elaborarea unei noi Constituții.

Cerințe greu de îndeplinit pentru președintea Dina Boluarte, în fața unui Parlament care refuză dizolvarea, a unui climat de tensiune care complică organizarea unor noi alegeri și a prăbușirii politice și instituționale în care Peru este prins de ani de zile.

Cinci șefi de stat în șase ani

De 32 de ani, de fapt, toți președinții peruvieni, cu excepția a doi dintre ei, au fost închiși sau acuzați de corupție. Țara a avut nu mai puțin de cinci șefi de stat diferiți în ultimii șase ani, iar liderii din intervalul 2001 - 2018 au fost cu toții corupți de compania braziliană de construcții Odebrecht.

Așa se explică nemulțumirea populației, confruntată cu decadența clasei sale politice. „Peru este complet neguvernabil de ani de zile”, analizează Jean-Jacques Kourliandsky, director al Observatorului Latino-American al Fundației Jean-Jaurès și cercetător asociat la Institutul de Relații Internaționale și Strategice (IRIS). „Președinții sunt aleși în urma promisiunilor nerealiste și fără majoritate în Parlament. Deputații se agață de locul lor pentru a-și apăra interesele particulare și pentru a bloca orice tentativă de reformă, poliția și administrația scapă de control... Suntem într-un ciclu extrem de grav de instabilitate politică și instituțională."

Ales în urma promisiunii de a schimba Constituția și de a pune capăt corupției, fostul președinte Pedro Castillo s-a dovedit incapabil să guverneze în timpul scurtului său mandat. Peste 80 de miniștri s-au succedat sub conducerea sa, confruntați cu blocarea sistematică a unui Parlament dominat de o opoziție de dreapta întruchipată de fiica fostului președinte Fujimori (1990-2000), condamnată pentru crime împotriva umanității.

„Jocul morții” între elite

„Parlamentul este prins în jocuri politice în care atât cei de dreapta, cât și cei de stânga, încearcă să-și apere interesele personale și pe cele ale partidului, subliniază Jean-Jacques Kourliandsky. Atâta timp cât doamna președinte nu face nimic pentru a schimba lucrurile, ea va fi susținută de Parlament, dar de îndată ce va încerca să schimbe ceva, va fi destituită”.

Un „joc al morții” între elite, care se desfășoară de ani de zile și împiedică implementarea reformelor structurale, oricât de urgente ar fi acestea. Societatea peruană este afectată de puternice inegalități sociale și rasiale și de diviziuni sociale, moștenite din epoca colonială și războiul civil (1980-2000), accentuate în urma epidemiei de Covid-19.

„Pedro Castillo nu era mai bun decât ceilalți”, observă Camille Boutron, ”dar era din popor, un fost profesor care a permis și celor mai sărace categorii sociale să fie reprezentate. Acum, aceștia se simt abandonați de politicienii care își petrec timpul certându-se și nu au dorința de a îmbunătăți lucrurile.”

„Nu există nicio posibilitate de intermediere între așteptările populației și ale conducătorilor”, afirmă Jean-Jacques Kourliandsky. "Pentru popor, strada este singurul loc în care își poate exprima nemulțumirile. Nu știu cum vor evolua lucrurile."

Reacțiile guvernelor de stânga vecine au fost din cele mai variate. Brazilia și Chile au recunoscut legitimitatea noului președinte, în timp ce Mexicul, Argentina, Bolivia și Columbia au condamnat demiterea lui Pedro Castillo, care fusese ales în mod legal. La rândul său, Statele Unite așteaptă reacții moderate din partea autorităților față de demonstranți și au spus că sprijină deschiderea anchetei.

Traducere de Adriana Petrescu după un articol publicat de France24