Relația franco-germană, la un nivel minim, într-un moment critic pentru Europa

Războiul din Ucraina a adus provocări istorice pentru relațiile franco-germane, scrie Der Spiegel. Evenimentul a pus multe probleme cruciale în prim plan – politica de apărare comună, aprovizionarea cu energie și poziționarea unită a Europei față de Rusia. Probleme, cu alte cuvinte, care anterior au fost fie evitate, fie tratate secvențial, la nivel de miniștri. Dar toate acestea s-au terminat. Odată cu războiul, nu mai este loc de amânări.

La 22 ianuarie, Tratatul de la Élysée, prin care Charles de Gaulle și Konrad Adenauer au întemeiat prietenia franco-germană, va împlini 60 de ani.

Pentru a marca ocazia, președintele Emmanuel Macron a lansat o invitație la o ceremonie la Universitatea Sorbona din Paris și apoi la Palatul Élysée. Dacă totul merge bine, gestul este menit să transmită un mesaj restului Europei, după câteva luni dificile.

Dar în ciuda tuturor asigurărilor contrare, există o criză în relațiile franco-germane.

Livrarea blindatelor către Ucraina, un motiv de neînțelegere

Și aceasta se vede, în politica energetică, economică și de apărare –De exemplu, la începutul lunii ianuarie, Macron a făcut anunțul surpriză că Franța va furniza Ucrainei tancuri ușoare de luptă .

Macron a vorbit în prealabil telefonic cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski. În timpul apelului, președintele ucrainean a citit o listă lungă de arme de care țara sa are nevoie.

Se pare că Zelenski a procedat într-un mod similar în timpul unei conversații cu cancelarul german Scholz. Iar la Berlin se crede că acesta este fundalul pe care Macron și-a luat angajamentul pentru livrarea tancurilor – o decizie pe care nu a comunicat-o în avans partenerilor germani.

Ediția europeană a portalului de știri Politico a citat un oficial al guvernului francez potrivit căruia scopul anunțului lui Macron a fost tocmai "să încalce tabuul privitor la livrarea tancurilor occidentale către Ucraina", astfel încât germanii să înceapă să se miște.

Și când vine vorba de energie, cele două țări sunt mai mult divizate decât unite. Sfârșitul livrărilor de gaze rusești a arătat acest lucru deosebit de clar.

Franța este fundamental mai puțin dependentă de gaz decât Germania, deoarece Parisul se bazează mai mult pe energia nucleară în mixul său energetic. În plus, francezii au un furnizor principal sigur de gaze în Norvegia.

Când Olaf Scholz a anunțat, în septembrie, pachetul de 200 de miliarde de euro pentru a amortiza criza energetică, el a declanșat temeri în restul Europei că Germania va câștiga un avantaj competitiv în cadrul UE. De asemenea, a provocat o iritare considerabilă la Paris. Partenerii francezi nu fuseseră informați în prealabil.

Temperamente diferite

Surse de la Paris dezvăluie că șeful de cabinet al lui Scholz, petrecuse ore în șir la Palatul Élysée cu câteva zile înainte, vorbind despre câte în lună și în stele. Dar nu a spus nimic despre planul de salvare.

Cu Scholz și Macron se ciocnesc două temperamente și două tempo-uri care nu ar putea fi mai diferite.

"Scholz, vorbește încet, merge încet, spune câteva cuvinte și așteaptă mult înainte de a spune totul", spune un diplomat francez. "În schimb, viteza este o calitate în sine pentru Macron". Iar întrebarea este dacă aniversarea a 60 de ani ai Tratatului de la Élysée va reuși să schimbe impresia.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica