Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Lituania : ”Libertatea nu este un dat, libertatea se câștigă cu sacrificii”

lituania.jpg

Un demonstrant lituanian lângă un tanc sovietic, Vilnius, Lituania, 13 ianuarie 1991
Sursa imaginii: 
Wikimedia commons

Lituania a aniversat recent 32 de ani de la ”Ziua însângerată”, sau ”Ziua apărătorilor libertății”, 13 ianuarie 1991, când demonstranții lituanieni pentru independență au fost reprimați sângeros de trupele sovietice, prilej cu care politicienii au adus un omagiu victimelor și și-au reafirmat sprijinul total pentru ucrainenii care luptă acum pentru propria independență.

Publicația lituaniană 15 Minute o citează pe președinta Seimului (parlamentul) Viktorija Čmilytė-Nielsen, care a participat la Vilnius la reuniunea-dezbatere cu tema ”Ce putem învăța de la Ucraina”:

Semnificația Zilei apărătorilor libertății a crescut enorm odată cu invazia rusească din Ucraina. Acest război ne obligă se reevaluăm conceptele de libertate, sacrificiu, rezistență și multe altele. Aceste concepte nu vin de la sine, ci trebuie să luptăm pentru apărarea lor”.

În cadrul aceleiași reuniuni, maiorul Dmitri Andriushchenko, luptător în Batalionul Azov, a mulțumit Lituaniei pentru sprijinul constant acordat Ucrainei : ”Deși mică din punct de vedere geografic, Lituania a dovedit că are un suflet mare, o inimă de leu... Vă urez să învățați cât mai bine și mai mult din experiența noastră : expulzați-i la timp pe spionii și colaboratorii rușilor, închideți canalele care răspândesc minciuni, expulzați-i în Rusia, acolo unde le e locul”, a spus el.

Între 11 și 13 ianuarie 1991, mulțimi de cetățeni lituanieni au ieșit în stradă pentru a susține Declarația de independență a țării lor, mai întâi în capitala Vilnius, apoi în mai multe orașe, precum Alytus, Šiauliai, Varėna sau Kaunas. Trupele sovietice au intervenit în forță, ciocnirile soldându-se cu zeci de răniți și cel puțin 14 morți.

 

Polonia : Seimul a aprobat o lege esențială pentru reforma sistemului juridic solicitată de CE

Seimul, camera inferioară a Parlamentului polonez, a adoptat recent proiectul de lege privind reformarea Curții Supreme de Justiție, un act normativ a cărui adoptare este o condiție pusă de Comisia Europeană pentru eliberarea fonduri în valoare de miliarde de euro, în cadrul Planului european de redresare și reziliență post-pandemie, transmite agenția de știri poloneză PAP.

Bruxelles a blocat fondurile pentru Polonia, considerând că politicile guvernamentale privind sistemul juridic, încalcă normele elementare ale statului de drept. Discuții recente între reprezentanți ai guvernului și ai Comisiei Europene, au arătat că reforma Curții Constituționale este o condiție esențială pentru deblocarea fondurilor, notează sursa citată.

Din cei 460 de parlamentari care au votat, 203 au votat pentru, 52 împotrivă (inclusiv 22 de parlamentari ai coaliției de guvernare) și 189 s-au abținut (parlamentari din opoziție)

Potrivit noii legi, problemele disciplinare legate de activitatea judecătorilor nu vor mai fi judecate de Curtea specială pentru responsabilitate profesională, organism care urmează a fi desființat, așa cum a solicitat Comisia europeană, care îl consideră un organism politizat.

Coaliția a ajuns cu greu la un acord privind susținerea proiectului, în condițiile în care Polonia Solidară, un mic partid eurosceptic din alianță, a cerut vehement respingerea cererilor și condițiilor exprimate de Bruxelles, amenințând chiar cu ieșirea de la guvernare, mai scrie agenția poloneză.

În decembrie anul trecut președintele țării, Andrzej Duda a declarat că se opune oricăror modificări legislative ”care ar împiedica numirea judecătorilor Curții Supreme de către președinte, sau care ar obliga un control suplimentar asupra acestui proces”

Noua lege urmează să fie dezbătută și votată și de Senat, camera superioară a parlamentului, acolo unde opoziția deține majoritatea.

Polonia ar trebui să primească fonduri europene sub forma de împrumuturi nerambursabile sau cu dobândă mică în valoare de peste 35 de miliarde de euro, prin Planul european pentru redresare și reziliență

 

Au contribuit la realizarea Revistei presei Europa Plus:

Jakub Konieczny - Polonia

Brigita Misevičiūtė – Lituania

 

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

 
Revista presei Europa Plus din 17 ianuarie 2023