Tot mai multe semnale că Serbia se îndepărtează de aliatul său tradițional, Rusia

„Pentru noi Crimeea este Ucraina, Donbass este Ucraina – așa va rămâne." Președintele sârb a adăugat că nu a mai vorbit cu Putin de „multe luni" și a subliniat că guvernul său nu este întotdeauna de acord cu politica externă a Moscovei.

În același timp, Vucic a spus că este recunoscător Rusiei pentru sprijinul acordat Serbiei în ceea ce privește Kosovo, invocând acest lucru drept motivul pentru care Serbia nu poate sprijini sancțiunile economice împotriva Moscovei.

Pe de altă parte, Vucic s-a arătat convins că cetățenii Serbiei vor sprijini orientarea țării spre vest, afirmând că "nu există altă cale" în afara Uniunii Europene.

Aceste declarații ale președintelui sârb vin concomitent cu atenționarea către Moscova de a nu mai recruta luptători sârbi pentru gruparea Wagner.

Ceea ce, însă, nu se întâmplă de azi, de ieri – există rapoarte că organizația lui Prijgojin a recrutat sârbi încă de la primul război din Donbas, din 2014. Iată, însă, că Vucic pune acum piciorul în prag.

În același timp, Serbia nu a recunoscut rezultatele referendumurilor organizate de ruși în regiunile parțial ocupate Lugansk, Donețk, Zaporojia și Herson.

În noiembrie, la presiunile UE, guvernul de la Belgrad a introdus regimul de vize pentru cetățeni din țări cu potențial de emigrare, cum ar fi Tunisia, Burundi, Cuba sau India. Decizia a dus foarte repede la reducerea semnificativă a fluxului de migranți pe ruta Balcanilor.

Mișcarea lui Vucic poate părea surprinzătoare, din partea unui lider care de ani de zile a dus o politică mai degrabă pro-rusă.

Merită doar să ne amintim că, în 2019, guvernul de la Belgrad a semnat aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică, alături de Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan și Kîrgîzstan.

Aceasta a fost concepută de Kremlin ca o alternativă la piața  Uniunii Europene, deși este departe de a oferi avantajele acesteia, fiind mai degrabă un instrument al hegemoniei ruse.

Toate aceste pivotări ale Belgradului vin după ce, la summitul UE-Balcanii de Vest, desfășurat la Tirana, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, le-a cerut statelor din regiune să aleagă clar între Est și Vest.

Alexandar Vucic, până acum cel mai filo-rus lider din Balcani, pare să fi înțeles mesajul, probabil, mai mult din considerente pragmatice.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica