Gulag contra Holocaust. De ce această contrapunere nu este legitimă

În emisiunea "Decriptaj" am discutat cu autorii cărții "Elita culturală și discursul antisemit interbelic", apărută la Editura Polirom: Ana Bărbulescu,  doctor în sociologie, cercetător ştiinţific la Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel"  și Alexandru Florian, profesor de științe politice, membru al Comisiei „Elie Wiesel", Director General al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel".

A fost antisemitismul un curent dominant sau unul marginal în societatea românească interbelică? - am întrebat-o  pe Ana Bărbulescu.

"A fost un curent mainstream. Rezultatele acestei cercetări s-au construit pornind de la sute de articole scrise uneori de același autor de-a lungul a 20-30 de ani. Ca să vă dau un exemplu, mie mi-au trebuit doi ani ca să citesc articolele scrise de Iorga în "Neamul Românesc", cu temă antisemită. De aceea spun că a fost o stare de spirit specifică României interbelice. Oriunde ne uităm, regăsim acest mesaj în România interbelică", spune cercetătoarea Institutului Elie Wiesel.

Există însă astăzi, în dezbaterea publică, o contrapunere între Gulag și Holocaustul care i-a precedat.

Istoria a fost complicată și cei care au adoptat în perioada interbelică și a războiului un discurs antisemit sau au fost părtași la adoptarea și aplicarea legilor rasiale și la crimele din perioada statului legionar antonescian, au ajuns apoi, în marea lor majoritate, în lagărele comuniste. Acești oameni au sfârșit tragic. Astfel că apare această idee: vorbind despre Holocaust și cei responsabili nu faceți decât să-i atacați pe martirii anticomuniști din închisori.

"Acest concurs al victimelor, această competiție memorială aduce prejudicii ambelor tipuri de victime", spune Alexandru Florian.

"În ce privește martirii sau denumirea încetățenită de sfinți ai închisorilor, se pune o singură problemă: de ce acești martiri, așa cum sunt considerați, sunt persoane care au practicat un mesaj cultural, un mesaj ideologic sau au făcut politică în partea extremei drepte? De ce nu sunt promovate și acele persoane din timpul regimului comunist care au aparținut  partidelor democratice - țărăniști, liberali, social-democrați? Sunt la CNSAS documente extrem de relevante. Acești oameni aveau acest ideal al democrației și respectării pluralismului, al respectării valorii individului într-o societate. Dacă celelalte persoane ar fi ajuns la putere sau ar fi rămas odată cu statul legionar, ce fel de regim am fi avut? Unul tot atât de totalitar dar, cu alte orientări [decât cel comunist]".

În realitate, spune Ana Bărbulescu, această contrapunere a istoriilor nu-și găsește justificarea. Este aceeași istorie a României.

"Suntem obișnuiți să vorbim în termeni "voi" versus "noi" , "memoria voastră" versus "memoria noastră". Care dintre cele două este legitimă? Eu mă întreb dacă nu ar trebui să facem un pas în spate și să ajungem să înțelegem în sfârșit că evreii deportați de statul român în Transnistria erau cetățeni români. Ei nu sunt "voi" ci, de fapt, sunt "noi". Istoria lor face parte din istoria României, este istoria unor cetățeni români care au suferit din cauza politicii discriminatorii a statului român. În al doilea rând, trebuie să mai facem un pas în spate și să ne întrebăm de ce ne place mai mult să ne recuperăm din istorie ca victime și ne este destul de greu să recuperăm partea mai întunecată a istoriei României, în care statul român este făptaș".

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica