Inflația a ajutat bugetul, dar „sacul” cheltuielilor a fost prea mare

Cu toate acestea, cheltuielile au crescut și ele mult. Astfel, bugetul de stat a încheiat anul trecut cu un deficit de 81 miliarde de lei, mai mare în valoare absolută decât în anul precedent, dar mai mic ca procentaj din produsul intern brut, 5,68%, anul trecut, față de 6,73%, în anul 2021. Este un ușor progres în ceea ce privește reducerea deficitului bugetar, dar România rămâne cu unul dintre cele mai mari deficite din Uniunea Europeană și cu o țintă ambițioasă de revenire la 3% din PIB, în anul 2024.

Este de remarcat că deficitul bugetar reprezintă 20% din veniturile bugetare, ceea ce l-a făcut pe economistul Ionuț Dumitru să explice în felul următor situația: este ca și cum o familie ar avea venituri de 100 de lei și ar cheltui 120 de lei, cei 20 de lei fiind împrumutați.

Această situație a dus și la creșterea datoriei publice, adică a fost nevoie de împrumuturi de aproximativ 16 miliarde euro, 81 miliarde de lei, doar pentru a echilibra situația bugetului de stat.

Iar povestea datoriei publice este foarte asemănătoare cu cea a deficitului bugetar. Adică, datoria crește în valoare absolută, dar rămâne la un nivel rezonabil (50% din PIB) datorită creșterii economice. Ceea ce nu este deloc liniștitor, pentru că datoria publică ajunsă la scadență se plătește la valoarea nominală și nu în funcție de raportul său din PIB.

Dacă creșterea veniturilor s-a datorat inflației, veniturilor neașteptate obținute din zona energiei și avansului economic, cheltuielile bugetare au crescut parțial conjunctural, parțial sistemic.

Astfel, cheltuielile cu salariile plătite din fonduri publice au ajuns la 117 miliarde lei, o creștere cu 5% față de anul precedent care vine de la mărirea salariilor cu 10% și creșterea numărului de angajați bugetari.

Cheltuielile cu asistența socială au urcat la 174 miliarde lei, plus 18%. Mărirea cheltuielilor bugetare la acest capitol a venit de la creșterea cu 10% a pensiilor, începând cu ianuarie 2022, de la creșterea indemnizației sociale, așa-numita pensie minimă, creșterea alocațiilor pentru copii și ajutoarele financiare acordate de-a lungul anului.

Cheltuielile cu dobânzile au avut o evoluție de-a dreptul îngrijorătoare. Au ajuns la 29 miliarde lei, cu 61% mai mult decât anul precedent, iar explicația creșterii dobânzilor la nivel global este doar parțial suficientă. Este clar că împrumuturile ajunse la scadență sunt mari, iar cele care vor urma să fie plătite în anii următori vor fi și mai mari.

Să mai facem o corelație. Veniturile din taxe și impozite la care se adaugă cele din contribuții sociale însumează 369 miliarde de lei. Acești bani ajung doar pentru plata salariilor personalului din sectorul public, pentru cheltuielile cu asistența socială, formate în mare majoritate din pensii și, anul trecut, în mod excepțional, din ajutoare sociale, plus bunurile și serviciile. În total, cele trei capitole de cheltuieli totalizează 363 miliarde lei.

Ce înseamnă acest lucru? Că bugetul este extrem de strâns dacă veniturile obținute din taxe, impozite și contribuții sunt suficiente doar pentru plata salariilor, pensiilor și cheltuielilor statului cu medicamente și alte bunuri și servicii. În concluzie, progresele bugetare sunt minore, iar tensiunile din bugetul de stat rămân complicate.