Cursa pentru șefia NATO a început. Care ar fi șansele lui Klaus Iohannis?

În contextul războiului, cursa pentru găsirea următorului șef al NATO a demarat deja, citim într-o analiză publicației europene Politico.

Jens Stoltenberg a fost o mână fermă într-o perioadă în care statele occidentale s-au grăbit să ajute Ucraina pentru a respinge trupele invadatoare rusești. Dar mandatul său urmează să expire în septembrie, astfel că se înmulțesc speculațiile cu privire la cine i-ar putea lua locul. Ar putea fi o femeie? Cineva din Europa de Est? Totul pare posibil.

În orice caz, războiul de agresiune declanșat de Moscova complică foarte mult decizia, care necesită un consens între liderii celor 30 de țări membre ale NATO.

Următorul secretar general trebuie să asigure un echilibru complicat între a  încuraja capitalele să continue să furnizeze arme Ucrainei și a construi propriile sisteme de apărare ale NATO - și totul în timp ce Alianța vrea să rămână în mod oficial în afara conflictului.

Puțini sunt aceia care pot îndeplini acest rol extrem de sensibil.

„Sentimentul general", a spus un înalt diplomat NATO citat de Politico, este că „ avem nevoie de aer proaspăt". Dar aliații ar putea în cele din urmă să joace la siguranță și să rămână cu Stoltenberg.

Un diplomat european de rang înalt a rezumat zgomotul în jurul numelor în trei niveluri, clasificate în funcție de intensitatea discuțiilor.

O prelungire a mandatului lui Stoltenberg ar fi cea mai menționată opțiune. Un al doilea nivel i-ar include pe premierul olandez Mark Rutte, premiera estonă Kaja Kallas și secretarul britanic al apărării Ben Wallace.

Un al treilea grup de nume, menționate mai puțin frecvent, a spus diplomatul, este format din prim-ministrul lituanian Ingrida Šimonytė, președinta Slovaciei Zuzana Čaputová și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Este de asemenea vehiculat și numele vicepremierei Canadei, Chrystia Freeland. Nu lipsește de pe lista posibililor nici șefa diplomației de la Ottawa, Mélanie Joly.

Un alt  nume vehiculat ar fi cel al lui Klaus Iohannis, președintele României.

Dar, potrivit diplomatului citat de Politico, acesta s-ar putea confrunta cu obstacole, cum ar fi opoziția din partea vecinei Ungaria sau opinia multora care ar prefera o femeie la conducerea Alianței.

Unele capitale occidentale, totuși, nu ar sprijini candidați estici în acest moment,  considerând că flancul de Est - și statele baltice în special - ca fiind prea implicate, în condițiile războiului din vecinătatea lor.

Premiera estonă însăși a minimalizat așteptările, spunând presei din țara sa, în noiembrie, că „probabilitatea ca o astfel de ofertă să fie făcută" este „extrem de scăzută".

În mijlocul tuturor speculațiilor, voci din cadrul alianței resping orice bursă a nominalizărilor.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica