De ce Ungaria și Polonia au atitudini opuse față de Ucraina. Și cine a mizat mai corect

Dar, în timp ce Budapesta și-a reiterat, alături de Viena, hotărârea de a nu ajuta militar Ucraina, Varșovia și-a asumat un rol de lider în răspunsul european față de invazia ordonată de Vladimir Putin. De ce aceste răspunsuri atât de diferite? Și ce se poate întâmpla mai departe?

Potrivit unei analize a Atlantic Council, atitudinea Poloniei reflectă experiența acestei țări în ceea ce privește imperialismul rus, atât în forma sa țaristă, cât și în cea sovietică.

Polonezii au fost alarmați de indiciile privind strângerea legăturilor dintre Berlin și Moscova și s-au opus cu voce tare proiectului gazoductului Nord Stream II.

Politicienii polonezi nu s-au sfiit să compare acest proiect strategic cu un succesor modern al Pactului Molotov-Ribbentrop. Ei au avertizat că proiectul îi va permite lui Putin să ocolească sistemul de tranzit al gazelor din Ucraina și să expune țara unei invazii la scară largă, lăsând în același timp întreaga Europă vulnerabilă la șantajul energetic al Rusiei.

Ceea ce s-a și întâmplat.

Socotit pe cap de locuitor, Polonia a trimis mai mult ajutor militar Ucrainei decât aproape orice altă țară în afară de statele baltice. Acest ajutor a inclus sute de tancuri și alte arme esențiale.

De asemenea, invazia rusească a creat legături fără precedent între poporul polonez și cel ucrainean. Aceste două națiuni au avut numeroase confruntări și dezacorduri istorice în trecut. Cu toate acestea, acum ele sunt unite de amenințarea existențială care vine din Rusia.

Acest lucru va modela viitorul peisaj geopolitic al regiunii. Odată ce Rusia va fi învinsă, Ucraina își va adânci probabil parteneriatul cu Polonia pentru a forma un bloc puternic în politica europeană, consideră Atlantic Councill.

Dar ce urmărește Viktor Orbán?

Experți consultați de Politico spun că Orbán nu este un anti-ucrainean – el vrea doar să joace la două capete și să câștige puncte politice acasă.

De altfel, așa a procedat mereu, beneficiind de avantajele apartenenței la UE și NATO, în timp ce dezvolta relații profitabile cu Moscova, Beijing și alte regimuri autoritare.

Între timp, acasă, el a desfășurat o vastă campanie anti-sancțiuni dând vina pe Bruxelles pentru problemele economice ale Ungariei.

Desigur, spun experții consultați de Politico, există și o istorie  nu tocmai fericită între Ungaria și Ucraina, din cauza unei dispute privind drepturile maghiarilor care locuiesc în vestul Ucrainei.

Iar atitudinea lui Orbán de la începutul invaziei – ca să nu mai vorbim de ultimele sale comentarii, în care a comparat Ucraina cu Afganistanul și a numit-o un teritoriu al nimănui – a adâncit aceste tensiuni.

Potrivit experților, retorica Ungariei se datorează parțial unei greșeli de calcul timpuriu cu privire la traiectoria conflictului.

Budapesta miza pe o încheiere rapidă a conflictului și spera că Ungaria va beneficia apoi de pe urma menținerii relației sale cu Rusia.

Dar de acum, este tot mai clar că acest lucru nu se va întâmpla.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica