Europa Plus: Președintele Parlamentului turc, atac violent la adresa ”deșeurilor umane” din Europa

”Aceste acțiuni josnice și pozițiile ulterioare exprimate de autoritățile în chestiune (referire la autoritățile din Suedia și Danemarca – n.r.) reprezintă un indicator îngrijorător privind evoluția ostilității față de islam, a rasismului și a curentelor extremiste în Europa…. Condamn încă o dată acțiunile acestor deșeuri umane”, a declarat președintele Parlamentului Turciei, în cadrul discursului pe care l-a susținut recent la cea de a 17-a ediție a Conferinței Uniunii parlamentare a statelor membre ale Organizației pentru cooperare islamică (OCI) de la Alger, precizează sursa citată.

”Atrag atenția țărilor occidentale care îi atacă pe musulmani cu orice prilej sub pretextul apărării democrației, libertății, drepturilor omului și statului de drept  să înceteze și să tragă învățămintele din propriul lor trecut”, a mai spus președintele parlamentului turc.

Şentop a insistat asupra faptului că țările occidentale au o ”concepție superficială” despre drepturile omului și duc o politică cu dublă măsură. ”Țările occidentale trebuie să înceteze acest joc periculos imediat. Trebuie să înceteze cu distrugerea lucrurilor sfinte. Trebuie să vadă focul care va veni și care va pârjoli lumea întreagă !”, a declamat el.

Politicianul turc a arătat că până acum țările islamice au reacționat prea slab față de incidentele de genul celor amintite, dar că în viitor ”pozițiile pe care le vom exprima în mod colectiv vor forța fără îndoială Suedia, Danemarca, Țările de Jos și toate celelalte țări care arată lipsă de respect față de islam, să prevină producerea unor astfel de catastrofe”.

Potrivit agențiilor de presă internaționale, cetățeanul suedez Rasmus Paludan, care a ars exemplarele din Coran la Stockholm și la Copenhaga, a declarat că va continua acțiunile sale până când Turcia va renunța la exercitarea dreptului său de veto privind aderarea Suediei și Finlandei la NATO.

Armenia: Apel împotriva Azerbaidjanului la Curtea internațională de justiție de la Haga

Reprezentantul Armeniei la Curtea Internațională de Justiție de la Haga, Yeghish Kirakosian, a depus un apel oficial prin care cere Curții să oblige Azerbaidjanul să deblocheze așa numitul ”culoar Lachin”, care leagă regiunea Nagorno Karabach de restul Armeniei, transmite postul Europa Liberă, secțiunea în limba armeană.

El a cerut reluarea imediată a circulației libere a persoanelor și a mărfurilor pe acest culoar rutier blocat de peste 50 de zile de așa ziși ”activiști de mediu” azeri, precum și reluarea aprovizionării cu energie.

”Dacă acest tribunal nu ia măsuri imediate, armenii din Nagorno Karabach nu vor avea de ales decât între a-și părăsi casele strămoșești și a muri de foame. De altfel Aliyev (președintele Azerbaidjanului – n.r.) asta vrea și a spus-o chiar direct. El a cerut deschis plecarea tuturor armenilor din Nagorno Karabach. A afirmat chiar că datoria principală a azerilor este să-i alunge pe armeni de pe pământurile lor”, a declarat oficialul armean.

Curtea europeană pentru drepturile omului de la Strasbourg a emis în urmă cu o lună o decizie prin care obligă Azerbaidjanul să ia toate măsurile pentru deblocarea culoarului Lachin, decizie ignorată de autoritățile de la Baku, reamintește sursa citată.

”Un cetățean armean din regiune a murit deja din cauza lipsei de asistență medicală. Alții vor avea fără îndoială aceeași soartă. Magazinele de alimente sunt goale, alimentele se distribuie pe bază de cartele, grădinițele și școlile sunt închise, copiii sunt separați de familiile lor de 50 de zile. Ceea ce face regimul lui Alyiev este tentativă de epurare etnică, un lucru de neimaginat în secolul XXI. Curtea de la Haga este ultima șansă de salvare a acestor oameni”, a mai spus oficialul armean.

Kazakhstan: Numărul de turiști străini în creștere

În primele nouă luni ale anului trecut Kazakhstanul a fost vizitat de 610 000 de turiști străini, de trei ori mai mult decât în perioada similară a anului precedent, transmite publicația informburo.kz care citează datele Ministerului Turismului din această țară.

În aceeași perioadă numărul de turiști locali a scăzut de la 6,9 milioane la 6,2 milioane. În total au fost furnizate servicii turistice în valoare de cca 320 de milioane de euro

Interesul pentru glamping, un nou tip de turism care combină campingul și confortul hotelier, este în creștere, remarcă sursa citată. Anul trecut au fost amenajate nu mai puțin de 28 de baze turistice de tip glamping în mai multe regiuni ale țării : Shymkent, Turkestan, Pavlodar, Mangystau, Aktobe, Almaty și Akmola.

De asemenea pentru perioada următoare este prevăzută construirea mai multor puncte de informare turistică și chiar a câtorva noi stațiuni de ski, în regiunile  Almaty, Turkestan și Kazakhstanul oriental.

Ministerul reamintește că începând de anul trecut a fost pus în funcțiune programul Kids go Free, care prevede rambursarea de la bugetul de stat, în termen de 45 de zile, a contravalorii biletelor de avion pe care cetățenii kazaci le cumpără pentru copiii lor cu vârste de la 2 la 17 ani, în scop turistic.

Au contribuit la realizarea Revistei Presei Europa Plus :

Șura Ata - Turcia

Anahit Safarian - Armenia

Aiya Kessikbayeva – Kazakhstan

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei