Exemplul Estoniei: vot masiv pentru liderul care a susținut deschis Ucraina

Votul din Estonia, țară care numără mai puțin de 1,5 milioane de locuitori, membră a zonei euro din 2011, a fost urmărit îndeaproape de presa europeană, și aceasta tocmai din motivul că premierul ei s-a aflat în centrul atenției datorită rolului său cheie în apărarea Ucrainei.

Kaja Kallas, în vârstă de 45 de ani, a devenit prim-ministru în 2021 și s-a impus ca unul dintre cei mai puternici susținători europeni ai Ucrainei în ultimul an, fapt pentru care a fost considerată drept unul dintre cei mai îndreptățiți succesori ai lui Jens Stoltenberg, ca secretar general al NATO.

Potrivit Le Monde, ajutorul militar acordat Ucrainei reprezintă în prezent peste 1% din PIB-ul Estoniei, ceea ce se traduce drept  "cea mai mare contribuție a unei țări în raport cu mărimea economiei sale". Acest sprijin, "este o sursă de mândrie pentru estonieni, care împart o frontieră de 300 km cu Rusia", notează la rândul său ziarul Ouest-France.

Să mai spunem că Estonia trece drept cea mai digitalizată țară țară din lume, reușind să asigure circa 96% din serviciile publice fără interacțiunea de la ghișeu, dintre cetățean și funcționar.

Dar digitalizarea pare să nu fie plăcută de toată lumea.

După alegeri, liderii extremei drepte au acuzat Partidul Reformator că a "furat victoria". Ei afirmă că extrema dreaptă conducea cursa atunci când au fost numărate buletinele de vot pe hârtie, dar că situația s-a inversat atunci când au fost numărate voturile electronice.

Potrivit ziarului francez Les Echos, în timpul campaniei electorale, extrema dreaptă "a pledat împotriva livrărilor suplimentare de arme către Kiev, spunând că Estonia nu ar trebui să facă rău Moscovei".

Un alt subiect de preocupare pe parcursul campaniei electorale a fost situația economică a Estoniei, care înregistrează una dintre cele mai mari rate de inflație din UE (peste 18% în 2022).

Iar pentru The Guardian, voturile pentru extrema dreaptă reflectă tocmai "îngrijorarea unor alegători cu privire la creșterea costului vieții în urma invaziei Rusiei în Ucraina".

Dar, cu toate impedimentele, un lucru devine clar: liderul care s-a poziționat ferm și fără ocolișuri de partea Ucrainei a primit un credit masiv din partea alegătorilor. Iar aceștia au înțeles că apărarea libertății are prețul ei.

Un exemplu care ar trebui să le dea de gândit și acelor lideri politici români dispuși prea ușor să preia discursul extremei drepte, cu ochii la sondajele de opinie. Estonia tocmai a demonstrat că guvernarea transparentă și responsabilă aduce voturi.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica