Jocul riscant al ratificării ungare

Relatam de curând, pe marginea cererii de aderare la NATO a Finlandei, despre luptele intense duse de țara nordică împotriva invaziei sovietice în iarna anilor 1939/1940. Evenimentul este evocat și pe pagina de web a Ambasadei Ungariei la Helsinki. A fost un moment simbolic al solidarității dintre cele două țări: un batalion întreg format din voluntari maghiari a plecat în Finlanda să sprijine lupta lor pentru libertate. Mai mult decât atât, guvernul de la Budapesta a trimis cu ei și muniție și armament, iar populația a făcut donații pentru Crucea Roșie Finlandeză. Finlandezii n-au uitat, iar în toamna lui 1956 au venit în ajutorul revoluției ungare, cu donări de sânge, bani și echipamente medicale. Astăzi, relațiile ungaro-finlandeze sunt în mod tradițional prietenești, lipsite de probleme și echilibrate, putem citi pe pagina de web a ambasadei Ungariei, actualizată în 2021.

Numai că lucrurile s-au complicat de atunci. Ungaria se concentrează mai mult pe apropierea de Turcia decât pe rudenia fino-ugrică. În noiembrie anul trecut, dintre cele 30 de țări membre ale Alianței Nord-Atlantice, doar două nu ratificaseră aderarea Finlandei și Suediei la NATO, Ungaria și Turcia. Turcia avea obiecții mai mult față de Suedia, dar Ungaria față de niciuna. Totuși, parlamentul ungar amâna de 4 luni punerea pe ordinea de zi a ratificării. Premierul finlandez Sanna Marin declara: ”toate privirile sunt ațintite asupra Ungariei și Turciei. Așteptăm ratificările din partea acestor țări. Ar fi important ca acest lucru să se întâmple mai degrabă mai curând decât mai târziu.” A doua zi, președintele Finlandei, Sauli Niinisto l-a apelat telefonic pe premierul Viktor Orban pentru a accentua la rândul său necesitatea votului. Mesajele publicate după discuție nu au avut multe puncte comune. Președintele Niinisto scria: ”Este bine că Finlanda poate conta pe Ungaria privind ratificarea aderării noastre la NATO. Aștept cu încredere întărirea relațiilor noastre fino-ugrice ca aliați.” Premierul ungar a răspuns fără nicio referire la ratificare: ”Relațiile fino-ugrice au o istorie îndelungată. Cooperarea noastră a fost întotdeauna excelentă și va întotdeauna excelentă.” Șeful de cabinet al lui Orban, Gergely Gulyas a pus întârzierea pe seama necesității adoptării unor legi necesare pentru deblocarea fondurilor europene, dar că în decembrie Parlamentul sigur va vota ratificarea. De atunci au trecut alte 4 luni fără vot.

Suedia și Ungaria au sărbătorit în 2020 o sută de ani de la începutul relațiilor diplomatice dintre cele două țări. Cu ocazia centenarului, Ambasada Ungariei la Stockholm a publicat un mesaj în care se afirmă că în cei 100 de ani care au trecut de atunci, ”istoria Ungariei și Suediei au avut multe puncte de contact, prin personalități remarcabile, momente emoționante, precum și prin interesul și respectul reciproc al celor două popoare. Țările noastre se consideră astăzi prietene și aliate.” Unul din aspectele acestei alianțe este acordul militar dintre cele două țări încheiat în 2016 și pe baza căruia Ungaria închiriază avioane de luptă Gripen din partea Suediei. Termenul acordului se apropie de final, iar Ungaria va trebui să decidă dacă va prelungi acordul. Dacă da, atunci tărăgănarea ratificării de către Ungaria pare un joc riscant. Cert este că au existat declarații din partea unor politicieni suedezi și finlandezi nu tocmai pozitive față de politica guvernului Orban. Președintele Sauli Niinito spunea: ”direcția pe care am văzut-o în ultima vreme în Polonia și Ungaria provoacă îngrijorări în statele membre”. De partea suedeză, fostul ministru pentru probleme sociale, Annika Strandhall nota: ”E de speriat ce se întâmplă în Ungaria. Acum Orban vrea să se nască mai mulți copii pur maghiari. Această politică miroase a anii 1930.”

Marți și miercuri o delegație a deputaților proguvernamentali din Parlamentul ungar s-au deplasat în Suedia și Finlanda pentru ”discuții clarificatoare”. După întâlnirile cu reprezentanții parlamentului suedez, șeful delegației ungare, Csaba Hende a declarat că ”guvernul ungar, președintele, premierul și majoritatea deputaților parlamentari sprijină fără echivoc aderarea Suediei la NATO”.

După întâlnirea cu delegația ungară, președintele Parlamentului finlandez, Matti Vanhanen a spus că delegația nu a pus nicio condiție aderării țării la NATO. ”Au confirmat că Finlanda îndeplinește criteriile aderării la NATO și vor vota exclusiv pe baza acestor criterii”, a spus Vanhanen.

S-ar părea deci că nu mai există niciun obstacol în calea ratificării de către Ungaria a aderării Finlandei și Suediei la NATO, însă în ultima clipă Csaba Hende a mai modificat puțin situația. Într-o declarație pentru Reuters, el a spus că discuțiile au fost un început promițător, dar nu știe când se va naște o decizie. Trecerea prin mecanismul legislativ a unui proiect durează 5-6 săptămâni, a spus Hende. Aceasta înseamnă că ratificarea mai poate dura încă două luni de acum încolo.