Ratificarea extinderii NATO și precedentul CEU

Ratificarea de către Ungaria a aderării Suediei și Finlandei la NATO seamănă tot mai mult cu metodele aplicate de guvernul Orban pentru a forța Universitatea Central-Europeană (CEU) să-și termine activitatea academică în Budapesta.

În 2017, cabinetul a modificat legea învățământului superior, prin care impunea condiții suplimentare instituțiilor de învățământ străine care își desfășurau activitatea în Ungaria. Proiectul a fost înaintat pe 1 aprilie 2017 de ministrul de resort, iar la propunerea viceprim-ministrului Zsolt Semjén, Parlamentul ungar l-a votat și aprobat în regim de urgență, în 4 zile. Guvernul a motivat modificarea legii prin necesitatea de a elimina de pe piață universități dubioase, însă era evident că măsura era croită să pună cele mai mari probleme pentru CEU. De notat că universitatea era prezentă deja în Ungaria de 30 de ani și niciodată nu au existat probleme cu funcționarea ei sau cu programa pe care o urma. În cele din urmă CEU a îndeplinit toate condițiile impuse de lege, însă guvernul a întârziat să elibereze acreditarea universității. Văzându-și pus în pericol următorul an universitar, CEU a decis în decembrie 2018 să își mute sediul la Viena.

Procedurile de ratificare ungare a aderării Suediei și Finlandei la NATO au început în iulie anul trecut. Formal, guvernul a sprijinit ratificarea, însă Parlamentul a amânat în mod repetat votul. Ceea ce în cazul CEU s-a derulat în 4 zile, în cazul Suediei și Finlandei nu au fost suficiente nici 4 luni. Toți aliații NATO așteaptă doar votul Turciei și Ungariei, în cazul Ungariei de 240 de zile. Portalul telex.hu a întocmit o statistică a legilor a căror votare a avut această durată sau mai mult în ultimii 13 ani. Din cele 2300 de legi înaintate de guvernul Orban în această perioadă, doar 14 au necesitat o perioadă atât de lungă. Disciplina de partid arată că în general, majoritatea parlamentară Fidesz adoptă o lege în două zile sau mai puțin. Cu atât mai ciudată este poziția aceluiași grup parlamentar, care acum nu mai urmează poziția guvernului de sprijinire a ratificării, ci își descoperă brusc independența și face opinie separată.

Evoluțiile ultimelor zile arată că acest joc nu se va sfârși prea curând. Luni seara, premierul Viktor Orban s-a întâlnit la Palatul Elysée cu președintele Macron. Conform comunicatului dat de președinția franceză, ”întâlnirea a dat posibilitatea abordării chestiunii ratificării aderării Finlandei și Suediei la NATO”.

Conform programului Parlamentului ungar, deputații trebuiau să voteze ratificarea săptămâna viitoare, după ce o delegație a purtat deja discuții în Suedia și Finlanda pe acest subiect. Însă printr-o scrisoare adresată legislativului de către vicepremierul Zsolt Semjén - același care a urgentat adoptarea legii CEU -, guvernul cere ca Parlamentul să se reunească abea după 27 martie. Cererea a fost motivată de Semjén prin ”prelungirea discuțiilor în curs cu Comisia Europeană”. El nu a explicat ce legătură au ședințele Parlamentului cu discuțiile purtate de guvern.

Joi, președintele Parlamentului, László Kövér va decide dacă va da curs solicitării guvernului. Însă Kövér este un aliat fidel al lui Orban, care nu a luat niciodată vreo decizie în contra guvernului. Deci ratificarea nu se va vota nici săptămâna viitoare.

https://www.rfi.ro/politica-153728-jocul-riscant-al-ratificarii-ungare

https://www.elysee.fr/emmanuel-macron/2023/03/13/entretien-avec-viktor-orban-premier-ministre-de-hongrie