Prezumtivul plan strategic al Moscovei în ceea ce priveşte viitorul Republicii Moldova

Televiziunea publică germană ARD împreună cu jurnalişti de investigaţie de la mai multe publicaţii au difuzat azi dimineaţă detalii legate de un document strategic privind Republica Moldova. Provenienţa documentului nu este certă, se crede că provine din Kremlin.

Din documentul respectiv se desprinde că Rusia a pus la punct un plan de destablizare a Republicii Moldova. Administraţia prezidenţială de la Moscova ar fi stabilit deja în 2021 cum pot fi sprijinite mişcările pro-ruse şi cum s-ar putea împiedeca orientarea occidentală a ţării.

Planul strategic citat cuprinde cinci pagini şi este axat pe obiective politice, militare şi de siguranţă în domeniul comerţului, în cel economic şi social. Se pare că documentul a fost redactat de acelaşi expert care a formulat şi strategia privind alipirea Bielorusiei. Oficiul prezidenţial rus nu a răspuns autorilor care voiau să ştie dacă planurile Moscovei sînt reale.

Moldova apare în document ca teren important în conflctul cu Occidentul, iar obiectivul central pentru următorul deceniu ar fi, contracararea acţiunilor de amestec în treburile interne ale Moldovei. Elitele din Moldova ar urma să fie influenţate în sens pro-rus. Nu lipsesc nici propunerile privind exercitarea unor presiuni economice, pentru a stimula tendinţele pro-ruse.

Pînă în 2030, societatea din Moldova ar urma să fie influenţată să adopte o poziţie negativă faţă de NATO. Acest deziderat s-ar putea impune dacă este asigurată o prezenţă largă a mass-mediei ruse în această ţară.

Stefan Meister, expert pentru politică est-europeană din cadrul Societăţii Germane pentru Politică Externă (DGAP), comentînd acest „plan strategic”, declară că documentul ilustrează foarte limpede faptul că Rusia consideră că se află într-o situaţie de competiţie directă cu Uniunea Europeană şi cu NATO. Se încearcă o contracarare a politicii de integrare UE şi NATO, cît şi a narativului folosit de cele două organisme.

Începerea războiului din Ucraina, concluzionează autorii materialului difuzat de radioteleviziunea ARD, ar putea scurta planul Rusiei. Ca argument pentru această aserţiune, autorii amintesc de fragilitatea situaţiei social-politice din Moldova şi de conflictul îngheţat din Transnistria.

În acest context, autorii citează şi analizele Ministerului german de externe, care amintesc de acţiuni de destabilizare a Moldovei, ca de exemplu „înscenări de proteste cu ajutorul unor actori ruşi”.

Limbajul jurnalistic între prudenţă critică şi stereotipizare  

Autorii evită folosirea modului indicativ, optînd pentru condiţionalul optativ (în germană modul conjunctiv / Konjunktiv) şi pentru folosirea anumitor cuvinte pentru a-şi exprima prudenţa în faţa unui document despre care nu se ştie dacă este autentic sau nu. (Nu întîmplător, se foloseşte, în context, şi termenul: „aparent” - „offenbar” – pentru a relata despre documentul amintit.)

Cum se transformă relatări în certitudini se desprinde din presa de bulevard care se ocupă de acelaşi caz, preluînd informaţiile cuprinse în articolul jurnaliştilor de investigaţie, publicate pe site-ul televiziunii publice, ARD. Folosirea ostentativă a indicativului într-un articol din ziarul de scandal BZ sare în ochii cititorului deja din titlu: „Aşa vrea să pună Putin mîna pe Moldova. Un document secret al Ruşilor dezvăluie” („So will Putin Moldau an sich reißen. Russen-Geheimpapier enthüllt”). Preluarea nereflectată a unor clişee verbale şi folosirea lor necritică aruncă o lumină asipra stării jurnalismului în situaţii de criză. O analiză obiectivă a limbajului jurnalistic actual încă nu s-a făcut.

Faptul că în presa germană, în general, încă nu se ştie denumirea exactă a Republicii Moldova este mai mult decît o simplă dovadă de ignoranţă îngrijorătoare. În unele publicaţii chiar se vorbeşte despre „Moldawien”, alte publicaţii folosesc denumirea oficială, „Moldau”, însă ele nu ştiu că în germană trebuie folosit articolul hotărît, pus în faţa toponimului şi se spune: „die Moldau”.

„Russische Medien sollen in Moldau präsent bleiben” – zicea azi dimineaţă la radio autoarea care a participat la realizarea investigaţiei, în loc de: „russische Medien sollen in DER Moldau präsent bleiben”.

„Moldawien” este vechea denumire sovietică, folosită în publicistica germană după terminarea ultimului război mondial.