Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Lungul drum către "normalizare" între Serbia și Kosovo

serbia_kosovo_bun.jpg

Premierul kosovar Albin Kurti (stânga) și președintele sârb Aleksandar Vucic față în față la masa negocierilor, în prezența șefului diplomației europene, Josep Borrell (al doilea din dreapta), Ohrid, Macedonia de Nord, 18 martie 2023
Sursa imaginii: 
Twitter / Josep Borrell Fontelles

Liderii din Serbia şi Kosovo nu au reuşit, sâmbătă, să semneze un acord privind normalizarea relaţiilor, după o rundă de negocieri de 12 ore. Discuțiile purtate sub egida Uniuni Europene vor continua. Bruxelles a salutat totuşi progresul dintre foştii inamici, relatează AFP, citată de News.ro și G4Media.

Au fost 12 ore de discuții între premierul kosovar Albin Kurti şi preşedintele sârb Aleksandar Vucic, pe malul lacului Ohrid, în Macedonia de Nord, sub conducerea şefului diplomaţiei europene Josep Borrell.

Întâlnirea de la Ohrid a avut loc după întreruperea discuţiilor de luna trecută de la Bruxelles, unde un plan european de pace din 11 articole a fost dezvăluit, la mai bine de două decenii după războiul între rebelii pentru independenţă kosovari şi forţele sârbe.

Occidentalii au crescut presiunea asupra Belgradului şi Priştinei în ultimele luni, pentru a preveni o posibilă izbucnire a tensiunilor în fragila regiune balcanică, pe măsură ce războiul face ravagii în Ucraina invadată de Rusia în urmă cu mai bine de un an. Iar un acord sârbo-kosovar ar reduce foarte mult din marja de manevră a Rusiei în Balcanii de Vest.

În ultimele luni, Belgradul a dat mai multe semnale că ar fi gata să se apropie de Uniunea Europeană și să se îndepărteze de partenerul său tradițional, Rusia. Lucrurile au început să se miște după ce, la summitul UE-Balcanii de Vest de la Tirana, din decembrie 2022, liderii europeni au transmis Belgradului un mesaj clar: este timpul să decidă în ce direcție dorește să meargă, spre Est sau spre Vest.

Belgradul a fost de acord să înceapă negocieri cu Priștina pentru normalizarea relațiilor, iar un ministru sârb a invocat chiar posibilitatea impunerii de sancțiuni față de Rusia, pentru războiul de agresiune declanșat împotriva Ucrainei.

Ministrul sârb al Economiei, Rade Basta, a declarat la începutul săptămânii trecute că țara sa plătește deja un preț mare pentru faptul că nu impune sancțiuni Moscovei, iar acest lucru devine nesustenabil.

Declarația sa a stârnit o adevărată furtună pe scena politică. Numeroși politicieni de la Belgrad l-au criticat pe ministrul Economiei, inclusiv pentru a nu-și pierde sprijinul puternicului curent naționalist și pro-rus din societate.

În acest context, normalizarea relațiilor dintre Serbia și Kosovo se arată dificilă.

Vineri, înainte ca președintele Vucic să înceapă negocierile de la Ohrid, mii de naționaliști sârbi au manifestat la Belgrad împotriva planului de normalizare cu Kosovo.

Manifestanții au numit planul de normalizare cu Kosovo un act de trădare și au afirmat că protestul de vineri reprezintă doar începutul.

Unii dintre participanți au afișat drapele ale Rusiei și însemne ale grupului Wagner. 

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Rubrica Eurocronica din 20 martie 2023