
Politică
Turcia. Cum ar putea influența candidatul opoziției, Kemal Kilicdaroglu, alegerile electorale din luna mai
Kemal Kilicdaroglu, principalul lider al opoziției la alegerile prezidenţiale din Turcia.

Susținut de o alianță formată din șase partide de opoziţie din întreaga țară, Kemal Kilicdaroglu, lider al Partidului Republican al Poporului (CHP), principalul partid de opoziție din Turcia, și-a anunțat candidatura la președinție pe 6 martie. Acesta promite o reformă radicală, eliminarea președinției executive și revenirea la democrația parlamentară.
„Guvernare pe baza consensului”
„Kilicdaroglu susține că nu va guverna singur, ci pe baza consensului. Acesta promite națiunii stabilitate economică și o Turcie în care drepturile omului sunt respectate și în care toată lumea este reprezentată în mod egal în fața legii”, detaliază Bengu Sap Babaeker, redactorul șef al Halk TV News.
„Și să nu uităm, Kemal Kilicdaroglu activează în sfera politică și în administrație de foarte mult timp. Și totuși, în ciuda acestui fapt, nu a fost acuzat niciodată de corupție”, precizează Babaeker.
Kemal Kilicdaroglu, în vârstă de 74 de ani, este cel care a readus la viață Partidul Republican al Poporului. În 2017, liderul acestuia a parcurs 400 de kilometri pe jos din Ankara până în Istanbul, într-un „Marș pentru Justiție”, care a marcat una dintre primele mișcări populare împotriva regimului președintelui Recep Tayyip Erdogan. Kilicdaroglu este cunoscut în presă drept „Gandhi al Turciei”.
Kilicdaroglu a fost artizanul victoriilor la alegerile municipale în patru din cinci dintre cele mai mari orașe ale Turciei, inclusiv în Istanbul, fortăreața politică a lui Erdogan. Însă acesta, în calitate de lider al opoziției și fost funcționar public, are o atitudine mult prea blândă și nu are carisma înflăcărată a lui Erdogan, obiectează criticii.
Kilicdaroglu a pierdut patru alegeri generale împotriva Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), condus de Erdogan, iar candidatura sa s-a confruntat cu opoziție în cadrul alianței pe care a format-o.
„Kilicdaroglu nu se încadrează în tiparele unui lider. Nu are stofă de persoană impunătoare”, a declarat Zeynep Alemdar, expert în științe politice la Universitatea Okan din Istanbul.
„Acesta nu se pretează tiparului de lider pe care și-l doresc oamenii. Și asta nu se aplică doar în Turcia. Uitați-vă la Rusia, uitați-vă la Trump! Oamenilor le plac astfel de lideri. Kilicdaroglu este foarte modest, vorbește încet. Rareori apare indignat”, adaugă Zeynep Alemdar.
Cutremurele și politica din Turcia
Cu toate acestea, cutremurele mortale care au avut loc în luna februarie în Turcia schimbă situația politică, pe fondul criticilor aduse guvernului cu privire la reacția întârziată a autorităților la producerea dezastrului.
Kilicdaroglu a ajuns rapid la fața locului, pentru a oferi condoleanțe supraviețuitorilor. Acesta a adus numeroase critici la adresa reacției întârziate a guvernului de a lua atitudine după dezastru și a promis că îi va aduce în fața justiției pe cei responsabili pentru construirea unor clădiri neconforme cu normele de siguranță prevăzute, care s-au prăbușit în urma cutremurelor, ucigând peste 50.000 de oameni. Kilicdaroglu a atras publicul de partea lui, spun unii experți.
„Kilicdarolgu susține că ceva nu funcționează bine în țară la momentul actual, așa că trebuie să ne schimbăm total abordarea. Trebuie să facem o schimbare în bine, o dată și pentru totdeauna”, a constatat Sezin Oney, jurnalistă în cadrul Politikyol.
„Clipa în care a vizitat locurile afectate de cutremur l-a marcat total, fiind vizibil emoționat. Și cred că în acel moment a conștientizat că menirea sa e să facă lumea un loc mai bun pentru propriul său popor”, explică Sezin Oney.
Religia, un obstacol pentru Kilicdaroglu
Religia ar putea fi un alt obstacol pentru Kilicdaroglu în cursa electorală, întrucât provine din comunitatea islamică de aleviți, considerată de unii musulmani conservatori ca fiind păgână.
Timp de secole la rând, în Turcia, aleviții au fost discriminați. Însă, după cei 20 de ani de când Erdogan este la putere, marcați constant de tensiuni religioase, alegătorii par să fie mai preocupați de problemele economice decât de politica identitară, susțin experții.
Populația din Turcia, și tinerii, în mod special, au evoluat, iar oamenii nu mai pun preț pe „credința celuilalt”, susține Zeynep Alemdar.
Pe cetățeni îi preocupă probleme mult mai serioase și urgente, cum ar fi creșterea alarmantă a inflației. „Situația economică din Turcia este dezastruoasă. Țara trece printr-o criză financiară, pe fondul căreia datoriile se adună din ce în ce mai mult”, adaugă experta în materie de politică.
Alături de cele șase partide din alianța sa, care aduce laolaltă naționaliști, islamiști, de stânga și de dreapta, Kilicdaroglu promite să pună capăt polarizării politice și etnice, considerate pe scară largă drept cea mai mare provocare la adresa guvernării lui Erdogan.
Traducere și adaptare de Monica Chivu de pe pagina în limba engleză a RFI.