De ce a mers premierul japonez în Ucraina cât Xi Jinping era la Moscova

Prof. Valentin Naumescu: Este o suprapunere foarte interesantă și, probabil, deloc întâmplătoare, prezența principalelor două puteri asiatice în Europa, de o parte și de alta a războiului ruso- ucrainean...  (Acest lucru, n.r.) arată, într-un fel, trecerea lumii, transformarea, migrația spre un tip de ordine globală, bipolară, cu formarea treptată a două blocuri rivale. China și Japonia se îndreaptă în mod evident și aproape ostentativ spre cele două tabere ale războiului din Ucraina, cu președintele Chinei susținându-l politic pe președintele Putin într-o vizită foarte mediatizată de Moscova, în special și, iată, cu o surprinzătoare apariție a liderului japonez în Ucraina, deci, de partea cealaltă, a democrațiilor liberale, a Occidentului, a acestei coaliții care dorește să susțină o ordine internațională bazată pe reglementări.

Cred că deosebită în această suprapunere, este schimbarea profilului strategic al Japoniei, de dată relativ mai recentă. Până nu demult, Japonia era o putere, să spunem, cel mult regională sau chiar cu un apetit foarte scăzut pe planul politicii internaționale.

Reporter: După al Doilea-lea Război Mondial, dintr-o putere războinică, în câțiva ani, Japonia a devenit o țară pacifistă, pacificată care abia a mai luat cuvântul pe plan internațional...

Prof. Valentin Naumescu: Izolaționistă, neimplicată, fără aproape niciun fel de interes pentru politica europeană, pentru alianțe, altele decât cea strategică cu Statele Unite pentru asigurarea propriei securități. Dar, iată că acum, Tokyo a ieșit din această paradigmă de după al Doilea Război Mondial. S-au petrecut și alte transformări în politica externă și de securitate a Japoniei, cu o înarmare foarte interesantă, spectaculoasă a Japoniei în ultimii ani și, iată, cu un suport, un sprijin explicit pe care Japonia îl dă pentru Ucraina, exact în ziua în care și președintele Jinping își oferă sprijinul, cel puțin declarativ, Rusiei. Acest lucru arată că și începe să crească tensiunea între principalele două, puteri, China și Japonia și nu întâmplător, caeastă falie este amplificat, este adâncită de războiul din Ucraina.

Reporter: Are și un interes, poate, Fumio Kishida, să se poziționeze foarte clar și să ia frâiele în mână, cum am spune, pentru că are dispute teritoriale cu ambele mari puteri...

Prof. Valentin Naumescu: Sigur, sunt rivalități vechi, istorice, ele datează din diferite etape ale istoriei secolelor trecute, din diferite războaie, dar cred că cel mai important lucru în acest moment pentru Japonia nu este reprezentat de disputele teritoriale istorice pe care, într-adevăr, le are, cât chestiunea viitprului.  Japonia începe să-și pună întrebări cu privire la ordinea mondială viitoare și este conștientă că numai venind alături de Statele Unite ale Americii, de Uniunea Europeană, Marea Britanie, Australia, G 7, sigur, formatul din care face parte, în general de democrațiile liberale de tip occidental, numai astfel își poate asigura cel mai bine interesele de securitate pentru anii și deceniile care urmează.

 

Reporter: Domnule profesor, dacă stau și mă uit la războiul Rusia-Ucraina, încerc să-mi imaginez o tablă de șah. Am impresia că pionii au căzut primii, senzația pe care o am acum este că au început bătăliile între nebuni, ture, au căzut mai multe astfel de piese și văd un șah la rege cu acest mandat de arestare emis de Tribunalul Penal Internațional. Poate ieși Vladimir Putin din șah?

Prof. Valentin Naumescu: Tot ce se întâmplă confirmă faptul că războiul din Ucraina nu este un conflict regional, așa cum au încercat mulți să spună, inclusiv în spațiul public românesc.

Războiul din Ucraina este un atac al Rusiei împotriva Occidentului, a ordinii de securitate post Război Rece, împotriva ordinii mondiale. Și iată, așa cum bine ați observat, în acest joc de șah intră acum și piesele grele, ca să spunem așa, este evident că e vorba de un război, de o confruntare care se globalizează prin faptul că puterile revizioniste iliberale orientale, în special Federația Rusă și Republica Populară Chineză, atacă fundamentele ordinii liberale occidentale și supremația americană și occidentală. Curtea Penală Internațională care aparține de instituții ale Organizației Națiunilor Unite de la Haga a emis mandat internațional de arestare. Asta arată cât de sus a ajuns, de fapt, acest conflict, cât de mult s-au ridicat mizele și faptul că foarte greu se va mai da înapoi... până nu se rezolvă, de fapt, chestiunea de fond a acestui conflict și anume agresivitatea imperialismul rusesc și dorința de a modifica prin forță militară, frontierele și ordinea de drept europeană și globală.