Europa Plus: Premierul kosovar cere Serbiei ”mai multă deschidere” pentru semnarea acordului bilateral

Într-un interviu pentru televiziunea publică citat de publicația botasot.info, Kurti a declarat: ”Sigur, vom cere mai mult, pentru că merităm mai mult, dar conceptele de bază, care sunt universale pentru un stat, și anume independența, autodeterminarea, suveranitatea, integritatea, egalitatea în drepturi, toate acestea sunt respectate în acest proiect de acord propus de Uniunea Europeană. De aceea am și acceptat să-l semnez”, a spus premierul Kurti.

Pe de altă parte însă, varianta propusă de Kosovo privind crearea Asociației municipalităților cu majoritate sârbă de pe teritoriul țării, nu a fost acceptată de partea sârbă, a mai explicat el.

”Ei vor ca această Asociație să aibă puteri executive în țara noastră. Nu putem accepta așa ceva din principiu, asta poate afecta grav modul de funcționare al statului”, a spus șeful guvernului de la Priștina.

De asemenea, spune premierul kosovar, partea sârbă a dorit să discute și chiar să impună în viitorul acord statutul Bisericii ortodoxe sârbe pe teritoriul Kosovo. ”Le-am spus liderilor politici sârbi că nu sunt patriarhi, iar un președinte de stat nu poate fi patriarh, pentru că vorbim de un stat laic, nu de un stat religios, cum e Iranul. Voi vorbi despre statutul Bisericii sârbe cu patriarhul Serbiei”, a mai spus oficialul.

El a adăugat că, spre deosebire de situația din urmă cu 8 sau 10 ani, când liderii sârbi erau mai deschiși pentru semnarea unui acord, în prezent există o reticență mai pronunțată din partea lor și chiar ”ei dau primele semne că nu vor respecta prevederile acordului, chiar dacă până la urmă îl vor semna”

Macedonia de Nord: Proiect de lege pentru reducerea risipei alimentare

Un proiect de lege inițiat de soția președintelui Macedoniei de Nord, doamna Élizabeta Gjorgjievska, va înlesni transferul surplusului de alimente din restaurante, dar și de la producători, importatori și exportatori, către categoriile defavorizate, prin intermediul organizațiilor umanitare, transmite publicația Vecer.

Proiectul include măsuri pentru eliminarea mai multor proceduri administrative birocratice și pentru încurajarea restaurantelor și a celorlalți operatori economici din domeniu de a dona surplusul de alimente organizațiilor caritabile, organizațiilor neguvernamentale, civile și umanitare, în beneficiul persoanelor vulnerabile, care nu se pot întreține din resurse proprii.

Noua lege definește mai clar rolul și responsabilitățile fiecărei părți participante la acest proces

”Potrivit legislației actuale, pentru restaurante și producători este mult mai ieftin și mai simplu să arunce pur și simplu mâncarea în exces, decât să o trimită oamenilor care au nevoie. Este vorba nu doar de bani ci și de numărul și complexitatea procedurilor legale care trebuie îndeplinite pentru a trimite mâncarea spre anumite instituții”, explică reprezentantul unei organizații caritabile.  

Este adevărat, există în prezent o prevedere legală care acordă dreptul de recuperare a impozitului aferent pentru cei care donează alimente, dar aproape nimeni nu o folosește, pentru că e complicat și sumele sunt nesemnificative, explică un alt voluntar.

Dezbaterile pe marginea noului proiect de lege au început deja în Parlament. Sperăm ca aceasta să nu rămână doar pe hârtie, conchide sursa citată.

Serbia : Ce viitor au pictorii din zilele noastre?

Care este rolul galeriilor de pictură, să-i exploateze, să-i susțină sau să-i vândă pe artiști? Aceasta a fost principala temă de discuție în cadrul evenimentului organizat recent la Belgrad de Asociația artiștilor vizuali din Serbia (ULUS) la care au participat reprezentanți ai asociațiilor de artiști și ai galeriilor din toată țara, transmite publicația Politika.

Lumea artistică a Sebiei nu a fost parcă niciodată mai activă ca acum și, cel puțin în ultimii zece ani, au apărut o mulțime de galerii și de organizații de artiști, în ciuda lipsei de finanțare sau a finanțării inegale din partea statului și a lipsei de interes pentru cultură și artă a guvernanților, comentează sursa citată.

 ”Scopul nostru este acela de a întări coeziunea artiștilor și conexiunile cu galeriile. Am dorit ca acest eveniment să fie un prilej de dialog direct, de schimb de experiență, de a căuta mijloace pentru a crea un mediu prietenos pentru artiști, mai organizat și de o mai bună calitate. Sunt foarte mulți artiști, foarte multe galerii și totuși nu ne cunoaștem între noi decât într-o foarte mică măsură”, a declarat unul din organizatori, Vladan Jeremic.

La dezbateri au participat reprezentanți din partea a 17 galerii și asociații de artiști și, în paralel, a fost organizată o expoziție în care au fost expuse lucrările a 75 de artiști din Serbia.

Au contribuit la realizarea Revistei Presei Europa Plus:

Liridona Gashi - Kosovo

Martina Mitevska – Macedonia de Nord

Mladen Milosavljevic - Serbia

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei