Mandatul CPI a șocat Kremlinul. Apropiații lui Putin se întreabă cui îi vine rândul

„În cea mai mare parte a zilei, 17 martie a fost o zi de lucru obișnuită în birourile de la Kremlinul și în cele ale parlamentului rus,” scriu publicațiile independente de limbă rusă, Verstka și Meduza.  În după amiaza acelei zile, la Kremlin a căzut un trăsnet: Curtea Penală Internațională  a anunțat că a emis mandate de arestare pentru Vladimir Putin și pentru comisarul său pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova. Potrivit unei surse apropiate Kremlinului, citată de jurnaliștii independenți ruși, „știrea s-a răspândit focul” printre oficialii de vârf ai țării.

„(Informația, n.r.) s-a răspândit imediat prin toate grupurile informale de chat (ale oficialilor administrației Putin, n.r.)” și „la început, nimeni nu a știut nici măcar cum să reacționeze”, a declarat sursa pentru Verstka. „Creștea enervarea și s-au rostit o mulțime de înjurături. Am avut sentimentul că (Occidentul, n.r.) a depășit o linie roșie, a fost ca o palmă pentru noi toți.”

Potrivit sursei, a trecut o perioadă de timp neobișnuit de lungă - aproximativ o oră și jumătate - înainte ca oficialii să primească instrucțiuni despre cum să răspundă public.

„Unii s-au grăbit să facă comentarii publice, dar majoritatea au păstrat tăcerea. L-aș putea numi chiar șoc,” a spus sursa. Abia după ce purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zakharova, a numit mandatul de arestare „nul din punct de vedere legal,” a devenit clar pentru alți oficiali, ce ton ar trebui să aibă declarațiile lor publice.

Rușii nu știu cum să răspundă legal acuzațiilor CPI

Reacția în Consiliul Federației Ruse a fost similară, au povestit pentru Verstka, doi senatori. Unul dintre ei s-a referit la decizia tribunalului ca fiind „ultima picătură” și a spus că fiecare conversație pe care a avut-o cu colegii săi în acea seara a avut drept subiect, modul în care trebuia răspuns acuzațiilor. „Nu am găsit încă nimic,” a declarat senatorul rus, adăugând că Rusia nu are instrumente prin care să dea „un răspuns eficient” la mandatul de arestare. Anunțul de luni, 20 martie, potrivit căruia Comitetul de Investigație din Rusia deschide un dosar penal împotriva procurorului și judecătorilor Tribunalului de la Haga, a fost „destinat mai mult unui public intern.”

O sursă din Duma de Stat a Rusiei a refuzat să comenteze reacția parlamentarilor din camera inferioară, împărtășindu-și în schimb sentimentele personale cu privire la anunț. „A fost foarte supărător, de parcă prietenii noștri de vreme frumoasă ar fi încălcat limitele finale ale bunului simț,” a spus acesta. După anunț „nu am fost în stare să mă gândesc la nimic altceva; Am simțit furie și tristețe.” În opinia deputatului, decizia CPI va avea un impact negativ asupra poziției autorităților ruse chiar și în rândul țărilor prietene. „Este ca și cum președintele nostru ar fi un fel de paria. Dar înțelegem că nu este cazul, ne construim propria lume – nu una unipolară precum ar prefera America,” a adăugat deputatul rus pentru Verstka.

„A fost un gând instantaneu: că s-ar putea să ne confruntăm nu doar cu sancțiuni, ci și cu lucruri mai grave și că nu va fi posibil să părăsim țara.”

„În ciuda comentariilor agresive și sfidătoare din partea oficialilor ruși precum vicepreședintele Consiliului de Securitate, Dmitri Medvedev, guvernatorul Ceceniei -Ramzan Kadyrov și președintele Dumei de Stat - Vyacheslav Volodin, mulți parlamentari au fost nemulțumiți, în mod privat, de anunț,” scrie publicația rusească.

„Două surse din parlamentul Rusiei i-au menționat pe liderii naziști Heinrich Himmler și Joseph Goebbels, care au fost recunoscuți drept criminali de război, alături de Adolf Hitler. Una dintre surse l-a adus în discuție și pe fostul dictator libian, Muammar Gaddafi. Acesta este o lovitură pentru noi (guvernanții ruși, n.r.) Pe de o parte, ne face să ne adunăm în jurul lui, pe de altă parte, este ca și cum am fi cu adevărat în izolare globală, a spus sursa”

Potrivit unui funcționar dintr-un minister federal al Rusiei, „primul gând care le-a venit celor mai activi susținători ai lui Putin după anunțul CPI, a fost că aceștia ar putea deveni la rândul lor ținta unor mandatelor de arestare pentru crime de război. A fost un gând instantaneu: că s-ar putea să ne confruntăm nu doar cu sancțiuni, ci și cu lucruri mai grave și că nu va fi posibil să părăsim țara.” Acest funcționar a spus că personal nu se așteaptă să fie urmărit penal, dar că membrii guvernului „ar putea foarte bine fi urmăriți.”

Cine va rămâne acum loial lui Putin?

Un strateg politic apropiat de Kremlin a relatat că oficialii de rang înalt  speculează în mod activ cine ar putea fi următorul acuzat de CPI pentru crime de război și cu ce consecințe s-ar putea confrunta acea persoană. „Mandatul CPI a împărțit taberele loiale și neloiale mai clar decât înainte; le-a polarizat,” povestește această sursă. „Acum, apropierea de președinte nu este doar vorba, este un pas real către urmărirea penală de către forțele internaționale de aplicare a legii.”

În același timp, o sursă din Consiliul Federației a declarat pentru Verstka că este puțin probabil ca mandatul de arestare să aibă vreun efect asupra loialității celor mai apropiați președinte și că „au fost deja pregătiți să facă față oricăror consecințe”. Dar strategul politic nu a fost de acord: în viitorul apropiat, a spus el, mandatul de arestare va deveni un „adevărat test” pentru loialiștii lui Putin „și nu toată lumea îl va trece”.