Operațiune a serviciului militar de informații rus, GRU, în România?

Serviciile secrete rusești din Europa trec printr-o criză profundă după expulzarea a circa 750 de agenți care lucrau sub acoperire diplomatică, spun analiștii Institutului Robert Lansing.

Aceasta face ca majoritatea operațiunilor de influență în Europa să fie conduse în prezent de serviciile de informații militare ale Rusiei, și nu de serviciul de informații externe SVR.

Potrivit unei analize publicate pe pagina institutului, cea mai recentă operațiune a serviciilor de informații militare ale Rusiei ar implica-o pe senatoarea Diana Iovanovici Șoșoacă. Ea a depus un proiect de lege privind anexarea unei părți din teritoriul Ucrainei - Bucovina de Nord, o parte din regiunea Cernăuți, Basarabia și Insula Șerpilor. Proiectul propune și anularea Tratatului din 1997 privind relațiile de bună vecinătate .

Retorică inspirată de Kremlin

Pentru analiștii institutului, retorica senatoarei Șoșoacă este inspirată de Kremlin, în timp ce mișcarea se dovedește plină de inconsecvențe, ceea ce este o consecință a faptului că funcțiile SVR au fost încredințate serviciilor de informații militare.

Din 2014, serviciul de informații militare a operat în Europa într-un mod mult prea primitiv, nereușind să ascundă în mod corespunzător propria implicare.

Potrivit evaluării institutului, operațiunea în care ar fi implicată Șoșoacă este o simplă copie a manevrei mediatice pe care șeful SVR a lansat-o cu privire la presupusele planuri ale Poloniei de a anexa o parte din vestul Ucrainei.

Este probabil ca efortul de a o angaja pe senatoarea Șoșoacă să facă parte dintr-o operațiune cu multiple fațete, al cărei următor pas ar trebui să fie justificarea agresiunii rusești împotriva Ucrainei.

Astfel, potrivit lui Șoșoacă, proiectul ei de lege se bazează pe "dreptul natural și legitim la unitate națională". Această teză repetă narațiunile Kremlinului cu privire la motivele și legitimitatea revendicărilor asupra teritoriului Ucrainei. Cu toate acestea, inițiativa lui Șoșoacă deschide calea pentru revendicările teritoriale ale Ungariei asupra Ținutului Secuiesc, pe care Budapesta îl consideră ca făcând parte din spațiul său cultural.

Șoșoacă – spun autorii analizei - a reluat în repetate rânduri dezinformări conduse de serviciile secrete militare rusești. Astfel, ea a afirmat că președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, a cerut NATO să se implice direct în război, rostogolind astfel declarații false ale Moscovei .

Favorita Sputnik

Șoșoacă a fost acuzată în România de legături cu platforma Sputnik, afiliată serviciilor secrete militare rusești. Această platformă a numit-o "politicianul anului în România în 2021", ceea ce poate indica interesul Kremlinului pentru cariera politică a senatoarei.

În martie 2022, Șoșoacă, împreună cu trei parlamentari, s-a întâlnit cu ambasadorul rus la București, fără a fi existat vreun acord pentru întâlnire din partea conducerii Parlamentului României. Unul dintre deputați, Dumitru Coarnă, a fost ulterior exclus din partidul PSD.

Șoșoacă este cunoscută și pentru declarațiile sale privind necesitatea retragerii României din UE și interzicerea desfășurării forțelor NATO în țară, precum și pentru lupta sa împotriva restricțiilor COVID-19, în urma căreia a devenit una dintre figurile cheie ale mișcării anti-vaxx din România.

Autorii analizei consideră că Șoșoacă se poate să fi intrat în atenția serviciilor secrete rusești ca fost membru al partidului AUR. Un partid pe care cercetătorii îl definesc ca fiina de extremă dreapta, neonazist, antisemit și pro-rus .

Șoșoacă a fost exclusă pentru că nu era de acord cu strategia acestuia, dar autorii precizează că, în declarații ulterioare, Șoșoacă nu a contrazis niciodată pozițiile exprimate de AUR, astfel încât retragerea sa a fost probabil rezultatul unor contradicții interne de partid și al căutării unei noi căi profesionale. Astfel, este probabil ca rușii să o fi susținut în toată această perioadă, concluzionează Institutul Robert Lansing.

Textul integral al analizei Institutului Robert Lansing  este disponibil AICI

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica